Un studiu național realizat între august 2025 și iunie 2026 relevă că peste 80% dintre români consideră că impozitarea în România este excesivă. Această percepție indică o relație tensionată între contribuabili și stat, caracterizată prin frustrare și lipsă de încredere în sistem.
Cercetarea, realizată pe un eșantion de 3.308 respondenți din toate regiunile țării, evidențiază nemulțumirea generală față de nivelul taxelor percepute, în condițiile unor servicii publice considerate insuficiente, o administrație publică lentă și o infrastructură necorespunzătoare.
Percepția fiscalității și impactul asupra economiilor populației
Majorarea TVA-ului la 21%, creșterea prețurilor la energie și combustibili, precum și extinderea poverii fiscale asupra diferitelor categorii de venituri au generat dificultăți economice și nemulțumiri sociale. Conform studiului, 39,1% dintre respondenți au fost nevoiți să utilizeze economiile personale în ultimele 12 luni, iar 15,1% au rămas fără economii, ceea ce reflectă o situație financiară precară pentru o parte semnificativă a populației.
În același timp, doar 22,5% au reușit să economisească o sumă modestă în această perioadă, iar 4,9% economisesc mai mult decât înainte, în timp ce 18,4% declară că veniturile și cheltuielile lor sunt echilibrate lunar.
Percepția asupra relației dintre stat și mediul privat
Un procent de 71,9% dintre respondenți consideră că instituțiile statului nu sprijină mediul privat și dezvoltarea economică. Această opinie sugerează o disconectare între administrație și antreprenori, care se percep adesea mai mult ca finanțatori ai statului decât ca parteneri în dezvoltare.
Încrederea în politicile fiscale și lupta împotriva economiei subterane
Doar 20,2% dintre participanți cred că politicile fiscale actuale sunt corecte, pe când 50,6% consideră că acestea sunt greșite, iar 29,3% nu identifică o direcție clară. În ceea ce privește economia subterană, 34,9% afirmă că situația a rămas neschimbată, iar 21,1% consideră că fenomenul este încă foarte răspândit. Doar 5,6% observă progrese notabile în combaterea economiei la negru.
Profilul socio-economic și distribuția geografică a respondenților
Un sfert dintre participanți (25,1%) au venituri nete lunare cuprinse între 5.001 și 7.000 lei, iar 81,5% provin din mediul urban. Regiunea București-Ilfov este cea mai reprezentată, cu 31,7% din respondenți, urmată de Nord-Est (12,8%), Sud-Est (11,1%), Nord-Vest (11%) și Sud-Muntenia (10,8%).
Percepția asupra influenței Uniunii Europene în politicile naționale
Studiul indică faptul că 44,7% dintre respondenți consideră că modificările impuse sau recomandate de Uniunea Europeană aduc beneficii cetățenilor. În schimb, 33,8% cred că unele măsuri sunt dezavantajoase. Aproape o treime dintre participanți percep o influență excesivă a UE asupra legislației naționale, iar 12,5% nu au o opinie clară în acest sens.
Astfel, România se situează într-un echilibru delicat între avantajele aderării europene și nemulțumirile legate de implementarea și comunicarea politicilor europene la nivel național.
Detalii despre studiul realizat de Centrul de Formare APSAP
Studiul a fost realizat de Centrul de Formare APSAP, specializat în cursuri de perfecționare profesională pentru adulți, pe un eșantion format din 3.308 cursanți activi profesional, provenind din toate regiunile țării. Datele reflectă percepțiile acestui segment specific, fără a reprezenta opinia întregii populații.
Programul APSAP oferă formări în domenii precum management, fiscalitate, securitate cibernetică, resurse umane și competențe digitale, contribuind la adaptarea profesională într-o economie în continuă schimbare.
