Social

Angajații români, între fericire la job și dorința de a pleca: două studii, două realități

Angajații romani

Două cercetări internaționale publicate în 2026 oferă o imagine complexă și uneori contradictorie asupra stării angajaților din România. Pe de o parte, studiul „Barometrul fericirii la locul de muncă” arată niveluri ridicate de implicare, fericire și productivitate. Pe de altă parte, analiza Randstad Employer Brand Research 2026 indică o creștere semnificativă a intenției de a schimba locul de muncă — peste 28% dintre angajați iau în calcul o demisie în prima jumătate a anului.

Implicare și fericire la locul de muncă: România peste media europeană

Barometrul fericirii arată o evoluție pozitivă:

  • Sănătatea culturii organizaționale: 7,3/10 (peste media europeană de 6,9)
  • Implicarea angajaților: 7,4 (în creștere față de 7,1 în 2025)
  • Fericirea la job: 7,2 (peste media europeană de 7,0)
  • Calitatea relațiilor în echipă: 7,7 (identic cu media globală)

Studiul subliniază că productivitatea este puternic influențată de dinamica socială și emoțională, nu doar de procesele interne.

Intenția de a demisiona: peste 28% dintre angajați caută un nou job în 2026

În contrast, studiul Randstad arată o presiune crescândă asupra pieței muncii:

  • 28% dintre angajați intenționează să își schimbe jobul în prima jumătate a lui 2026
  • Doar 51% sunt mulțumiți de salariu (sub media europeană de 58%)
  • 67% consideră salariul criteriul decisiv în alegerea unui angajator
  • Motivele principale pentru intenția de demisie:
    • 37% – lipsa oportunităților de avansare
    • 30% – nevoia unui echilibru viață–muncă
    • 26% – teama de a pierde jobul
    • 26% – percepția de recompensare inechitabilă

Aceste date indică o nemulțumire structurală, în special în zona de recompense și dezvoltare profesională.

Paradoxul: productivi, implicați, dar nu atașați emoțional

Barometrul fericirii evidențiază „paradoxul înaltei performanțe”:

  • Angajații români se percep ca fiind foarte productivi (7,9, peste media globală de 7,6)
  • Dar nu dezvoltă o legătură emoțională puternică cu organizația
  • Mulți se simt „piese într-un mecanism”, nu membri ai unei comunități profesionale

Această lipsă de apartenență poate explica de ce, în studiul Randstad, intenția de demisie este atât de ridicată.

Loialitate declarată vs. comportament real

Cele două studii oferă perspective diferite:

Barometrul fericirii

  • 73% dintre angajați spun că vor rămâne la actualul job
  • Doar 17% intenționează să plece în următorul an

Randstad

  • 28% intenționează să își schimbe jobul în primele 6 luni
  • Intenția de demisie este dublă față de numărul celor care au plecat efectiv în ultimele 6 luni din 2025

Interpretare:

  • Barometrul fericirii măsoară intenția generală și percepția emoțională.
  • Studiul Randstad măsoară intenția imediată și presiunea economică.

Cele două nu se contrazic, ci surprind momente diferite ale aceleiași realități: oamenii sunt implicați și productivi, dar presiunea financiară îi împinge să caute alternative.

Salariile și beneficiile: punctul nevralgic în ambele studii

Ambele cercetări indică aceeași problemă majoră:

  • Raportul performanță–recompensă: 6,1 în Barometrul fericirii (sub media globală)
  • Doar 51% mulțumiți de salariu în Randstad
  • Salariul este criteriul nr. 1 pentru 67% dintre angajați

Indiferent de nivelul de implicare, nemulțumirea salarială rămâne principalul factor de risc pentru retenție.

Concluzie: o piață a muncii tensionată, cu angajați implicați, dar tot mai exigenți

Cele două studii conturează o imagine duală:

  • Românii sunt implicați, productivi și apreciază relațiile din echipă.
  • Dar sunt nemulțumiți de salarii, oportunități și stabilitate.
  • Loialitatea declarată nu se traduce întotdeauna în comportament real.

Pentru angajatori, mesajul este clar: fără investiții în recompense, dezvoltare și echilibru viață–muncă, nivelul ridicat de implicare nu va fi suficient pentru a opri valul de demisii din 2026.