Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis să păstreze, în ședința din 15 mai 2026, dobânda de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, în ciuda accelerării inflației care a atins 10,71% în aprilie, un nivel record pentru această perioadă.
Rata anuală a inflației a crescut în martie la 9,87%, de la 9,31% în februarie, ca urmare a majorării semnificative a prețurilor la combustibili, influențate de conflictul din Orientul Mijlociu. Această creștere a fost parțial compensată de scăderi minore în segmentele energie și prețuri administrate, precum și de o ușoară reducere a inflației de bază.
Inflația în creștere în primul trimestru
Pe întreg trimestrul I 2026, inflația anuală a urcat ușor, de la 9,69% în decembrie 2025, influențată de scumpirea combustibililor și majorarea prețurilor la produse din tutun și LFO. Aceste creșteri au fost parțial contrabalansate de reduceri semnificative ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, precum și de o ușoară încetinire a inflației de bază.
Indicatorul inflației CORE2 ajustat a scăzut ușor la 8,2% în martie 2026, de la 8,5% în decembrie 2025, susținut de efecte dezinflaționiste și de reducerea prețurilor unor mărfuri agroalimentare, precum și de slăbirea cererii de consum.
Creșteri semnificative ale prețurilor în aprilie
În aprilie 2026, inflația anuală a atins 10,71%, determinată în principal de majorările prețurilor la gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, amplificate de efectele de bază nefavorabile și de creșterea cotației petrolului. De asemenea, s-a înregistrat o creștere considerabilă a chiriilor pentru locuințele de stat.
Rata inflației armonizate (IAPC) a urcat la 9,5% în aprilie 2026, față de 8,6% în decembrie 2025, în timp ce rata medie anuală a inflației IPC a crescut la 9,0% și cea calculată pe baza IAPC la 8,0% în aceeași perioadă.
Activitatea economică și piața muncii
Datele preliminare indică o contracție a activității economice cu 0,2% în trimestrul I 2026, după o scădere de 2,0% în ultimul trimestru din 2025. Dinamica anuală a PIB a coborât la -1,7% în primul trimestru, reflectând evoluții mixte ale cererii și sectoarelor economice.
Vânzările cu amănuntul și producția industrială au continuat să scadă, în timp ce lucrările de construcții au înregistrat o ușoară creștere în primele luni ale anului. Exporturile și importurile au arătat o ajustare a deficitului comercial, care s-a redus ușor anual.
Surprinzător, rata șomajului BIM a scăzut în trimestrul I 2026, după ce crescuse la 6,2% în ultimul trimestru din 2025. Totodată, dinamica anuală a salariului brut nominal a încetinit, iar costul unitar cu forța de muncă în industrie a scăzut semnificativ.
Stabilitatea pieței financiare și creditarea
Piețele monetare interbancare au rămas stabile în aprilie și primele zile din mai, în timp ce randamentele titlurilor de stat au fluctuat în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și tensiunilor politice interne. Cursul leu/euro a înregistrat o creștere abruptă în aprilie, urmată de o corecție parțială în prima decadă a lunii mai.
Creditarea sectorului privat a crescut ușor în martie 2026, cu o dinamică anuală de 7,1%, susținută de creșterea creditelor acordate societăților nefinanciare și reluarea trendului pozitiv în cazul creditelor pentru populație. Ponderea creditelor în lei s-a stabilizat la 67,8%.
Prognoza inflației și riscuri majore
Raportul asupra inflației publicat în mai 2026 prevede o creștere a inflației în trimestrul II, din cauza scumpirii combustibililor și a liberalizării pieței gazelor pentru consumatorii non-casnici, precum și a eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază.
Se anticipează o scădere substanțială a inflației în trimestrul III 2026, pe măsură ce efectele eliminării plafonului la prețul energiei și ale majorării TVA-ului și accizelor se vor diminua. Inflația ar urma să revină în intervalul țintei BNR în trimestrul III 2027, susținută de presiunile dezinflaționiste generate de deficitul de cerere agregată.
Totuși, incertitudinile legate de contextul politic intern și de conflictul din Orientul Mijlociu, precum și criza energetică globală, reprezintă riscuri majore pentru evoluția economică și inflația pe termen mediu.
Deciziile BNR pentru stabilitatea prețurilor
Menținerea dobânzii de politică monetară la 6,50% are ca scop asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu și susținerea unei creșteri economice sustenabile. BNR subliniază importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice și a reformelor structurale, inclusiv utilizarea fondurilor europene, pentru întărirea capacității economiei de a face față șocurilor externe.
Banca Centrală monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale și este pregătită să folosească toate instrumentele disponibile pentru a îndeplini obiectivul fundamental al stabilității prețurilor, menținând în același timp stabilitatea financiară.
Raportul trimestrial asupra inflației va fi prezentat publicului în cadrul unei conferințe de presă programate pentru 19 mai 2026, ora 11:00, iar minuta ședinței de politică monetară va fi publicată pe site-ul BNR pe 27 mai 2026, ora 15:00.
