Temperaturile extreme revin zi după zi în București, iar meteorologii emit constant avertizări de caniculă. În acest context, accesul la apă potabilă în spațiile publice devine esențial pentru sănătatea locuitorilor. Capitala dispune de peste 140 de cișmele și câteva instalații de răcorire, însă comparația cu marile orașe europene arată că rețeaua locală este încă modestă în raport cu nevoile generate de valurile de căldură.
Cum se pot hidrata bucureștenii: peste 140 de cișmele și câteva dușuri stradale
În București funcționează peste 140 de cișmele cu apă potabilă, amplasate pe bulevarde, în intersecții aglomerate și în marile parcuri. Apa Nova administrează peste 100 dintre acestea, distribuite în toate cele șase sectoare, iar ALPAB gestionează alte 29 în parcuri precum Herăstrău, Carol, Cişmigiu, Izvor sau Tineretului. Locuitorii pot accesa online atât harta cișmelelor Apa Nova din București, cât și buletinele de analiză a apei.
Pe lângă cișmele, Primăria Capitalei a instalat șase puncte de răcorire cu vapori de apă în zone intens circulate — Universitate, Calea Victoriei, Piața Unirii, Bucur Obor, Strada Halelor și intrarea în Parcul Titan. Acestea funcționează zilnic între 10:00 și 22:00 și sunt iluminate noaptea pentru a fi ușor de reperat.
Primăriile de sector completează infrastructura:
- Sectorul 6: 128 de cișmele și 10 zone de răcorire
- Sectorul 2: 24 de fântâni și 56 de cișmele publice
Chiar și așa, distribuția rămâne inegală, iar în multe cartiere accesul la apă potabilă este redus. În zilele cu temperaturi de peste 35–38°C, rețeaua actuală abia acoperă nevoile unui oraș cu aproape două milioane de locuitori.
București vs. marile capitale europene: diferențe uriașe în accesul la apă potabilă
O comparație cu alte capitale europene arată că Bucureștiul rămâne mult în urmă la capitolul infrastructură urbană anti‑caniculă.
- Paris are peste 1.200 de cișmele, inclusiv fântâni cu apă carbogazoasă, și o densitate de 11 cișmele/km².
- Roma dispune de peste 2.500 de cișmele („nasoni”), funcționale tot anul — 18 cișmele/km².
- Viena oferă peste 1.300 de puncte de apă potabilă, cu o densitate de 8 cișmele/km².
- Bucureștiul are aproximativ 0,7 cișmele/km², de 10–20 de ori mai puțin decât capitalele vestice.
În timp ce orașele din Europa de Vest au dezvoltat strategii integrate — puncte mobile de hidratare, fântâni moderne, zone umbrite și coridoare verzi — Bucureștiul depinde în continuare de inițiative disparate ale sectoarelor și de o rețea care nu pare să țină pasul cu intensificarea fenomenelor meteo extreme.
