Lifestyle

Descoperire arheologica uimitoare in Romania: Planul fostei biserici cisterciene de la Igris

Descoperire arheologica uimitoare in Romania: Planul fostei biserici cisterciene de la Igris

Descoperire arheologica uimitoare in Romania. Arheologi maghiari şi români au identificat planul fostei biserici cisterciene regale de la Igriş, judeţul Timiş, ceea ce înseamnă că 99% este sigur că temeliile mormintelor care au fost descoperite aici, vara trecută, sunt cele ale Regelui Andrei al II-lea al Ungariei şi ale soţiei sale, Yolanda de Courtenay, fiică a împăratului Constantinopolului – a declarat Balázs Major, coordonatorul echipei de arheologi maghiari, pentru agenţia ungară de presă MTI.

Programul comun de cercetare efectuat de către Muzeul Naţional al Banatului din Timişoara şi Institutul de Arheologie al Universităţii Catolice „Pázmány Péter” a început în 2013, sub coordonarea Danielei Tănase şi a lui Balázs Major.

Începând cu anul 2019, din partea maghiarilor, lucrările au continuat sub coordonarea Asociaţiei Culturale „Yolanda”, în cadrul Programului „Dinastia Arpadiană”, cu sprijinul Fundaţiei „Bethlen Gábor”.

În privinţa participării Muzeului Naţional al Banatului din Timişoara, nu au existat schimbări. Din cauza epidemiei de coronavirus, anul acesta, arheologii au reuşit să lucreze doar două luni, însă acest timp a fost suficient pentru a descoperi o parte din fostul plan al bisericii, care în prezent se află sub un drum de pământ – a relatat Balázs Major, coordonatorul Institutului de Arheologie a Universităţii Catolice „Pázmány Péter”, pentru MTI.

Descoperire arheologica uimitoare in Romania: Planul fostei biserici cisterciene de la Igris

Acest lucru a fost important pentru că o parte din absida bisericii se afla sub acest drum, astfel că fără a efectua săpături nu s-ar fi reuşit reconstruirea planului exact al bisericii. În plus, fără acest plan, nu s-ar fi reuşit nici localizarea exactă a locului unde a fost înmormântat regele şi soţia sa, descoperit anul trecut.

Una dintre marile noutăţi ale cercetărilor din acest an este acela că, în timp ce majoritatea bisericilor cisterciene au fost construite într-o formă regulată – ceea ce înseamnă că la capătul navelor secundare există, de regulă, două capele – biserica de la Igriş este diferită, navele secundare nu au o închidere dreaptă la altar, ci au o formă semicirculară.

„Există puţine astfel de biserici hibride cisterciene”

Probabil că funcţia drumului actual a fost stabilită de foarte mult timp şi pământul de sub acesta nu a fost deranjat, astfel că aici au fost descoperite resturi serioase de ziduri spre deosebire de restul bisericii, unde zidurile au fost demolate, aproape peste tot, până la temelie – a relatat totodată Major.

Acest lucru se explică prin faptul că zona este extrem de săracă în materiale pentru construcţie, aşa că fragmentele de piatră şi cărămizile arse care au mai rămas din biserică au fost folosite de către localnici.

Până acum a fost scoasă la lumină doar o cincime din biserică, este important, însă, că până în prezent au fost cercetate părţile semnificative, cele spectaculoase – a subliniat arheologul.

„Anul trecut aveam o siguranţă de 95%, acum suntem 99% siguri că am descoperit mormântul regal. Printre altar şi celelalte morminte descoperite anul trecut mai există un bloc neexplorat, iar până îl vom cerceta şi pe acela, ne mai rezervăm acest 1%” – a declarat Balázs Major.

Nu s-a descoperit nimic din mormântul medieval, adică din zona tumbei: oasele regale se aflau la un nivel superior, într-un sarcofag, care cu siguranţă s-a distrus. Nu este exclus ca încă de pe vremea tătarilor clădirea să fi suferit stricăciuni, însă ceea ce este sigur, în Evul Mediu nici tumba nu mai exista, pentru că stratul depus spre sfârşitul Evului Mediu acoperă tumba.

Cu toate acestea, nu exclude posibilitatea ca rămăşiţele pământeşti să fie aşezate într-un mormânt comun, deoarece pe tătari îi interesau doar bijuteriile, astfel că obişnuiau să adune oasele şi să le îngroape în altă parte – a explicat domnia sa.

Mănăstirea cisterciană a fost localizată pentru prima oară în 2013

În vara anului 2016, sub nava de sud a bisericii s-a descoperit deja un astfel de mormânt de pe vremea tătarilor. De acolo au ieşit la lumină multe artefacte valoroase, printre care şi un fragment dintr-un pahar de cristal egiptean, care arată cât de bogată a fost zona Igrişului, la mijlocul secolului al XIII-lea. Balázs Major a amintit faptul că mănăstirea cisterciană a fost localizată pentru prima oară în 2013.

Arheologul şi-a exprimat speranţa că primele reconstrucţii digitale tridimensionale vor fi finalizate în decurs de un an, iar prezentarea rezultatelor să aibă loc în decurs de doi ani. Ar fi un moment perfect, pentru că în 2022 va avea loc cea de 800-a aniversare a Bulei de Aur emise de către Regele Andrei al II-lea al Ungariei.

Se doreşte ca regele maghiar şi vremurile sale, respectiv, locul în care s-a aflat mănăstirea să fie prezentate prin intermediul unei expoziţii, în mai multe limbi. Potrivit arheologului, cea mai pioasă şi blândă soluţie ar fi aceea ca ruinele să fie reîngropate, astfel încât să nu se deterioreze, iar deasupra solului să fie realizat planul bisericii.

Cea mai importantă mănăstire a cistercienilor din Ungaria

În plus, într-o parte a casei ţărăneşti care a servit drept sediu pentru arheologi să fie amenajat un muzeu, unde să poată fi expusă o parte reprezentativă a descoperirilor făcute. Timp de aproape patru secole, Abaţia Igriş – fondată în 1179, de regele Béla al III-lea al Ungariei – a reprezentat cea mai importantă mănăstire a cistercienilor din Ungaria.

Descoperirea mănăstirii şi găsirea mormântului Regelui Andrei al II-lea al Ungariei este importantă şi pentru că majoritatea mormintelor regale maghiare din perioada medievală au fost complet distruse.