Un sondaj realizat în mai 2026 indică o scădere importantă a încrederii economice a populației, ajungând la un nivel scăzut pentru perioadele fără criză majoră. Datele arată că procentul persoanelor care au redus cheltuielile pentru consumul curent a crescut de la 55% în luna precedentă la 61%.
Studiul IRSOP, realizat pe un eșantion reprezentativ de 500 de adulți, oferă o perspectivă detaliată asupra percepției românilor privind situația economică personală și națională. Economia precaută rămâne principala strategie pentru aproape jumătate din respondenți, însă această tendință poate afecta negativ economia prin diminuarea consumului, producției și salariilor.
Inflația și creșterea prețurilor, preocupări majore
Peste 78% dintre respondenți anticipează că prețurile vor continua să crească, ceea ce reflectă experiențele zilnice legate de costul alimentelor, utilităților și chiriei. Aproximativ două treimi dintre consumatori nu cred că veniturile lor vor ține pasul cu aceste majorări.
Situația dificilă a pieței muncii
Un sfert dintre angajați consideră că locul lor de muncă este amenințat, un procent în creștere față de luna precedentă. Dintre aceștia, 82% estimează că ar fi dificil să găsească un nou loc de muncă în localitatea lor, ceea ce generează reticență față de schimbare și acceptarea unor condiții de muncă mai puțin favorabile.
Perspectiva pesimistă asupra viitorului economic
Rezultatele sondajului arată că 73% dintre respondenți se așteaptă la o scădere a nivelului de trai în următorul an, iar 52% prevăd un viitor economic mai dificil în următorii cinci ani. De asemenea, 60% consideră că leul va continua să se deprecieze în perioada următoare.
Cu toate acestea, există o ușoară îmbunătățire a așteptărilor pe termen lung comparativ cu luna aprilie, cu o creștere a pesimiștilor de la 45% la 52% și a optimiștilor de la 33% la 35%, indicând o mică speranță în evoluția economică.
Ruptura dintre cetățeni și perspectivele economice
Analiza sondajului subliniază că majoritatea respondenților se așteaptă la o deteriorare a situației financiare personale, la insecuritate în privința locului de muncă și la creșterea continuă a prețurilor. Aceste răspunsuri sugerează o problemă structurală mai profundă decât un simplu ciclu economic nefavorabil, evidențiind o ruptură semnificativă între cetățeni și așteptările lor privind viitorul economic.
