Un studiu amplu realizat în Coreea de Sud sugerează că orele la care mâncăm pot influența direct sănătatea mintală. Persoanele cu program alimentar haotic au prezentat un risc semnificativ mai mare de simptome depresive, iar săritul peste micul dejun pare să amplifice efectele negative.
Mesele dezordonate destabilizează ritmurile biologice
Cercetarea, publicată în Journal of Affective Disorders, a analizat datele a peste 21.000 de adulți dintr-un sondaj național desfășurat între 2014 și 2022. Concluzia principală: cei care nu respectă un program regulat al meselor au cu 55% mai multe șanse să prezinte simptome de depresie comparativ cu persoanele care mănâncă la ore constante.
Autorii explică faptul că mesele neregulate perturbă ritmurile metabolice și comportamentale ale organismului, strâns legate de ceasul biologic intern. Dereglările pot afecta secreția hormonilor implicați în reglarea dispoziției, precum melatonina și cortizolul, ceea ce reduce reziliența emoțională.
Săritul peste micul dejun și dieta săracă în nutrienți agravează riscurile
Studiul arată că săritul peste micul dejun este asociat cu efecte negative mai puternice, în timp ce o alimentație variată atenuează impactul meselor neregulate. Bărbații, fumătorii și persoanele care mănâncă târziu în noapte au prezentat cele mai puternice asocieri între programul alimentar dezordonat și simptomele depresive.
Cercetătorii subliniază că mesele neregulate sunt adesea însoțite de un aport insuficient de nutrienți esențiali pentru sănătatea mintală — vitamine din complexul B, fibre, antioxidanți — dar pot indica și rutine zilnice dezorganizate sau retragere socială, factori cunoscuți pentru impactul lor asupra psihicului.
O posibilă strategie de prevenție în sănătatea mintală
Deși studiul este observațional și nu poate demonstra cauzalitatea directă, autorii consideră că rezultatele oferă o direcție clară: promovarea unui program alimentar constant, cu mese variate și un mic dejun stabil, ar putea reprezenta o intervenție simplă și non‑farmacologică pentru reducerea riscului de depresie.
Într-un context global în care peste un miliard de oameni trăiesc cu tulburări mintale, iar depresia rămâne una dintre cele mai frecvente afecțiuni, cercetătorii și medicii acordă tot mai multă atenție factorilor de stil de viață care pot fi modificați.
