O pată de poluare de dimensiuni uriașe — aproximativ 45 km² — a fost surprinsă de sateliți în zona Domino, parte a proiectului offshore Neptun Deep. Greenpeace România acuză companiile implicate și autoritățile statului că tratează incidentul cu superficialitate, în timp ce ecosistemul Mării Negre rămâne vulnerabil în fața unor potențiale deversări toxice.
Imagini din satelit arată o pată de poluare de 100 km lungime
Pe 10 martie 2026, sateliții Copernicus/Sentinel‑1 au detectat o pată întinsă pe circa 100 km, acoperind o suprafață de 45 km², echivalentul a peste 6.300 de terenuri de fotbal.
Greenpeace România monitorizează constant zona Neptun Deep și afirmă că imaginile indică o deversare de fluide specifice navelor și platformelor offshore, incompatibile cu un ecosistem marin sănătos.
Greenpeace afirmă că are un grad ridicat de încredere în existența poluării. Pata a fost:
- detectată prin sateliți radar,
- procesată prin sistemul AI Cerulean,
- verificată manual de experți în oceanografie.
Aceștia au confirmat că are caracteristicile unui amestec de uleiuri și fluide tehnice care nu ar trebui să ajungă în mare.
Greenpeace: responsabilitatea revine companiilor din proiectul Neptun Deep
Organizația subliniază că, indiferent dacă navele sunt subcontractate, responsabilitatea morală și operațională aparține companiilor titulare — OMV Petrom și Romgaz.
Pe baza datelor AIS, sursa probabilă ar fi nava de suport SKANDI ASSERTER, care deservește platforma de foraj TRANSOCEAN BARENTS. Traseul navei s‑a suprapus parțial cu urma de poluanți detectată.
Organizația solicită companiilor implicate în proiectul Neptun Deep să își asume responsabilitatea pentru navele subcontractate și cere autorităților:
- verificări post‑incident reale,
- transparență,
- renunțarea la „clasarea birocratică” a cazurilor de poluare.
ANR a clasat cazul „din birou”. Nicio echipă nu a fost trimisă pe mare
Autoritatea Navală Română a confirmat că a primit notificarea automată prin sistemul CleanSeaNet, însă nu a trimis nicio echipă în larg, considerând incidentul „irelevant din punct de vedere operațional” din cauza distanței față de țărm.
Ministerul Mediului a cerut prelungirea termenului legal pentru a răspunde solicitărilor Greenpeace.
„Un cerc vicios al nepăsării” – reacția Greenpeace
Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România, critică dur modul în care autoritățile gestionează incidentele din larg:
„Companiile profită de faptul că activitatea are loc departe de ochii publicului, iar autoritățile refuză să verifice poluarea dacă nu ajunge pe plajele turiștilor. Să închizi un caz de 45 km² doar pentru că nu se îndreaptă spre o zonă sensibilă este o capitulare în fața marilor poluatori.”
226 de incidente similare în ultimii ani
Între 2022 și 2025, Greenpeace a identificat 226 de pete de poluanți în zona românească a Mării Negre, acoperind o suprafață de peste cinci ori mai mare decât Bucureștiul.
Nu este vorba doar despre țiței, ci despre amestecuri toxice de lichide provenite de la nave — substanțe care, deversate constant, au un efect cumulativ devastator asupra ecosistemului marin.
