Rata anuală a inflației a ajuns la 10,7% în aprilie 2026, potrivit datelor INS, marcând unul dintre cele mai ridicate niveluri din ultimii ani. Scumpirile cele mai puternice s-au înregistrat la energie electrică, carburanți și chirii, în timp ce alimentele și serviciile continuă să pună presiune pe bugetele familiilor.
Inflația anuală trece de 10%: energia electrică, liderul scumpirilor
INS confirmă că inflația anuală a urcat la 10,7% în aprilie față de aceeași lună din 2025.
Creșterile cele mai mari sunt în zona utilităților și transportului:
- energia electrică: +54%
- motorina: +33%
- benzina: +22%
- chiriile: +44%
Aceste evoluții au împins în sus costurile de trai, afectând atât gospodăriile, cât și companiile.
Sursa: INS
Alimentele continuă să se scumpească
Pe segmentul alimentar, scumpirile sunt mai moderate, dar constante:
- cafea: +22%
- ouă: +15%
- fructe proaspete: +12%
- carne de bovine: +12%
În total, alimentele sunt cu 7,39% mai scumpe decât în aprilie 2025.
Serviciile, cel mai mare avans anual
INS arată că serviciile au înregistrat cea mai mare creștere anuală:
- servicii: +13,04%
- mărfuri nealimentare: +12,02%
- produse alimentare: +7,39%
Față de martie 2026, prețurile de consum au crescut cu 0,84%, iar inflația de la începutul anului a ajuns la 3,1%.
Inflația rămâne ridicată și după metodologia europeană
Indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), utilizat pentru comparații la nivel UE, arată:
- inflație anuală 9,5%
- inflație medie pe ultimele 12 luni 8%
Aceste valori confirmă presiunea persistentă asupra prețurilor, chiar și după standardele europene.
Sursa: INS
Avertisment BNR
Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza pentru finalul lui 2026, estimând o inflație de 3,9%, față de 3,7% anterior.
Conducerea BNR avertizează că lunile martie–iunie vor aduce valori peste cele anticipate inițial. Viceguvernatorul Cosmin Marinescu a subliniat că inflația de peste 10% afectează deja consumul, iar vânzările cu amănuntul sunt în scădere cu 6,8% față de anul trecut.
Impactul economic
Creșterea accelerată a prețurilor are efecte directe asupra economiei:
- Consum în declin
Puterea de cumpărare scade, iar gospodăriile reduc cheltuielile neesențiale. Sectorul retail resimte deja reculul.
- Costuri mai mari pentru companii
Prețurile la energie și combustibili cresc costurile de producție și transport, afectând competitivitatea firmelor.
- Chiriile ridicate pun presiune pe tineri și pe clasa de mijloc
Creșterea de 44% a chiriilor afectează mobilitatea forței de muncă și accesul la locuințe.
- Riscuri pentru investiții și planurile de dezvoltare
Într-un mediu inflaționist, companiile amână investițiile, iar costurile de finanțare rămân ridicate.
- Tensiuni sociale și economice
Scumpirile generalizate pot alimenta nemulțumiri sociale și pot pune presiune pe politicile fiscale și salariale.
Inflația ridicată nu este o noutate pentru România
Inflația de 10,7% înregistrată în aprilie 2026 nu este o premieră pentru România. Țara a mai traversat episoade de scumpiri accelerate, inclusiv în perioada recentă, când criza energetică și războiul din Ucraina au împins inflația la peste 16% în 2022. În anii ’90, România s-a confruntat chiar cu hiperinflație, cu valori de peste 100% anual, pe fondul tranziției economice și al liberalizării prețurilor.
Prin comparație, nivelul actual este ridicat, dar nu fără precedent. El se înscrie într-un ciclu inflaționist global, însă impactul asupra populației este semnificativ: puterea de cumpărare scade, costurile de trai cresc, iar presiunea pe consum și investiții se amplifică. Evoluția inflației din 2026 arată că România rămâne vulnerabilă la șocuri externe și la rigidități interne, iar revenirea la stabilitate depinde de modul în care economia va reuși să absoarbă aceste presiuni.
