Discuția despre renunțarea la structura pe module și revenirea la anul școlar cu două semestre și teze, revine în prim‑plan și capătă din nou susținere la vârful Ministerului Educației. Monica Anisie, propusă pentru portofoliul Educației în Guvernul Veștea‑PSD, a declarat în Parlament că susține schimbarea structurii anului școlar și revenirea la semestre. Deși modelul modular funcționează din 2023, de-a lungul timpului au existat mai multe voci nemulțumite de această structură. Ministrul desemnat al Educației a explicat și cum vede o nouă modificare a structurii anului școlar și de când ar putea fi pusă în aplicare.
Ministrul desemnat susține revenirea la structura clasică
La audierile din Parlament, Monica Anisie a declarat că structura anului școlar pe module nu a adus stabilitatea promisă și că sistemul educațional are nevoie de coerență, nu de schimbări succesive. Ea a pledat pentru reintroducerea semestrelor și a evaluărilor semestriale, cunoscute anterior drept teze, subliniind că elevii nu trebuie transformați în „cobai” pentru reforme aplicate în grabă. În opinia sa, înainte de a discuta despre evaluare, trebuie restabilită structura tradițională a anului școlar, care oferea un ritm mai previzibil pentru elevi și profesori.
Totuși, structura anului școlar 2026–2027 este deja aprobată, ceea ce înseamnă că orice modificare ar putea intra în vigoare abia din 2027–2028. Anisie a insistat că tranziția trebuie pregătită temeinic, cu consultări reale în sistem.
„Nu îmi doresc ca elevii să fie transformați în cobai pentru implementarea unor reforme”, a spus aceasta, pledând pentru o tranziție atentă și predictibilă.
Modulele, între oboseala elevilor și nevoia de predictibilitate
Potrivit unui studiu realizat anul trecut de Unitatea de Cercetare în Educaţie, elevii și părinții au opinii divergente privind actuala structură modulară a anului școlar. Mulți elevi spun că modulele scurte și vacanțele dese fragmentează învățarea și creează presiune suplimentară, pentru că fiecare perioadă se încheie cu evaluări concentrate. Sunt și profesori confirmă că ritmul este obositor și că materia se parcurge cu dificultate. Pe de altă parte, există și elevi care apreciază pauzele mai dese, considerând că îi ajută să își gestioneze mai bine volumul de lucru. Părinții sunt însă, în general, mai sceptici: mulți afirmă că modulele au complicat organizarea familiei și au redus predictibilitatea anului școlar.
Structura pe module, implementată începând cu 2023, a fost prezentată inițial ca o modernizare a ritmului școlar, cu perioade de învățare mai scurte și vacanțe distribuite uniform. În practică, însă, modelul a generat nemulțumiri în rândul profesorilor, părinților și elevilor, care au reclamat fragmentarea excesivă a procesului educațional și lipsa unei coerențe în evaluare.
Jumătate dintre părinții intervievați consideră că structura tradițională, cu două semestre, rămâne varianta potrivită pentru școală, în timp ce 36% preferă menținerea celor cinci module introduse recent. În rândul elevilor, diferențele sunt mai puțin pronunțate: șapte din zece, adică 70%, spun că ar vrea ca și anul viitor să continue sistemul modular.
Când vine vorba de dezavantaje, peste 56% dintre elevi afirmă că, în ultima săptămână a fiecărui modul, au fost evaluați zilnic, iar 52% spun că au resimțit presiunea acumulării notelor la mai multe discipline spre finalul anului. Profesorii sunt, la rândul lor, împărțiți: jumătate susțin actuala organizare pe module, un sfert cred că sistemul are nevoie de ajustări, iar restul ar reveni la semestre.
Revenirea la semestre ar marca o întoarcere la un cadru familiar, dar și o recunoaștere a faptului că reforma din 2023 nu a produs efectele anticipate. Dezbaterea rămâne deschisă, iar decizia finală va depinde de noua conducere a Ministerului Educației și de consultările promise cu actorii din sistem.
