La aproape trei ani de la lansarea PNRR european, statele membre au utilizat puțin peste jumătate din cele 577 de miliarde de euro puse la dispoziție pentru redresarea economică post‑Covid. Principalele beneficiare – Italia, Spania și Polonia – se confruntă cu întârzieri majore, în timp ce termenul limită pentru solicitarea restului fondurilor expiră în septembrie.
Doar 53% din fondurile europene au fost cheltuite
Potrivit datelor Eurostat, citate de Mediafax, până la sfârșitul anului trecut, statele UE au utilizat 310 miliarde de euro, echivalentul a 53% din totalul alocat prin Facilitatea de Redresare și Reziliență.
Programul, lansat în 2021 ca răspuns la șocul economic al pandemiei, a fost conceput ca un instrument comun fără precedent, menit să sprijine economiile europene afectate de lockdown și de perturbările lanțurilor de aprovizionare.
Italia, Spania și Polonia – mari beneficiari, mari întârzieri
Cele trei state cu cele mai mari alocări au ritmuri de absorbție foarte diferite:
- Italia – 57%
- Spania – 44%
- Polonia – 26%
Economistul Filippo Taddei (Goldman Sachs) explică întârzierile prin inflația ridicată și criza energetică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina, care au dus la costuri mai mari, supraofertă și încetinirea sectorului construcțiilor.
În plus, presa spaniolă a relatat că guvernul Sánchez ar fi „deturnat” peste 10 miliarde de euro către sistemul de asistență socială, diminuând resursele destinate investițiilor.
Programe întârziate, impact economic diminuat
Multe capitale europene au avut dificultăți în a lansa proiectele la timp, ceea ce a împins cheltuielile majore spre 2025–2026.
Taddei estimează că impactul total al PNRR asupra creșterii economice a UE este de 0,8–1% din PIB pe an în perioada 2021–2026 – un efect considerabil, dar diminuat de șocurile externe.
„Fără criza energetică, amploarea și execuția planului ar fi avut un impact mult mai mare”, afirmă economistul.
Termen limită în septembrie. Prelungirea PNRR european este improbabilă
Până acum, Comisia Europeană a plătit statelor membre 405 miliarde de euro.
Guvernele trebuie să depună cererile pentru restul de 172 de miliarde de euro până în septembrie, iar banii trebuie cheltuiți până la finalul anului.
O prelungire a programului este considerată foarte puțin probabilă, deoarece unele state – precum Olanda – au acceptat împrumutul comun doar cu condiția unui termen strict, limitat la 2026.
În plus, țări precum Germania și Franța au apelat foarte puțin la împrumuturile UE, deoarece se pot finanța mai ieftin pe piețele proprii.
Diferențe mari între state: capacitatea administrativă contează
Potrivit Eulaliei Rubio, cercetător la Institutul Jacques Delors, discrepanțele dintre statele mari și cele mici reflectă dificultatea gestionării unor volume uriașe de fonduri.
Ea subliniază că nivelul de capacitate administrativă și complexitatea proiectelor influențează decisiv absorbția.
Situația României: absorbție în creștere, dar presiune pe calendarul PNRR
România se află într‑o poziție intermediară în UE:
- a primit până acum peste 10 miliarde de euro din PNRR
- are o rată de absorbție în creștere, dar încă sub media europeană
- se confruntă cu întârzieri la proiecte majore din transport, energie și digitalizare
Termenul limită din 2026 pune presiune pe autorități, în condițiile în care România trebuie să finalizeze reforme complexe – de la pensiile speciale la guvernanța companiilor de stat – pentru a putea accesa tranșele finale.
În lipsa unei prelungiri la nivel european, accelerarea implementării devine esențială pentru a nu pierde fonduri.
