Comisia Europeană se pregătește să adopte o decizie care acordă prioritate operatorilor europeni de sateliți în alocarea spectrului radio. Măsura, parte a eforturilor de consolidare a „suveranității tehnologice”, ar putea bloca extinderea serviciilor Starlink și Kuiper pe piața europeană – și riscă să provoace tensiuni cu administrația Trump, tot mai vocală în apărarea companiilor americane.
Europa vrea control asupra conectivității prin satelit
Comisia Europeană urmează să adopte miercuri o hotărâre privind selectarea operatorilor care vor furniza servicii mobile prin satelit în banda de 2 GHz – singura frecvență armonizată la nivelul UE, anunță EuroNews. Din 2009, aceasta este utilizată exclusiv de două companii europene, Viasat și EchoStar.
Decizia vine într-un moment în care Bruxellesul încearcă să limiteze dependența de operatori americani precum Starlink, serviciul SpaceX care domină piața globală cu peste 10.000 de sateliți pe orbită joasă. Rivalul său principal, Project Kuiper al Amazon, a lansat recent prima constelație comercială.
Importanța strategică a acestor sisteme a devenit evidentă după invazia Rusiei în Ucraina, când Starlink a menținut comunicațiile trupelor ucrainene în zone unde infrastructura terestră fusese distrusă. Mai recent, Kievul ar fi recâștigat aproximativ 400 km² în urma unei operațiuni în care a reușit să dezactiveze mii de terminale Starlink folosite ilegal de forțele ruse.
Totuși, succesul Starlink a alimentat temerile europenilor privind dependența de furnizori din afara continentului pentru un serviciu considerat critic pentru securitate și apărare.
IRIS² și lupta pentru suveranitate tehnologică
Ca răspuns, UE a lansat propriul program de conectivitate securizată, IRIS², iar decizia privind spectrul de 2 GHz reprezintă un pas suplimentar în aceeași direcție. Bruxellesul analizează extinderea utilizării acestei benzi pentru comunicații „direct-to-device”, care ar permite telefoanelor mobile să se conecteze direct la sateliți.
O astfel de evoluție ar deschide calea pentru SpaceX și Amazon să concureze direct cu operatorii europeni de telecomunicații – un scenariu pe care industria europeană îl privește cu reticență.
„Conectivitatea prin satelit este esențială pentru suveranitatea noastră tehnologică, pentru securitate și apărare”, a declarat Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru tehnologie și suveranitate.
Decizia este așteptată cu o săptămână înainte ca Executivul european să prezinte Pachetul pentru Suveranitate Tehnologică, menit să reducă dependența UE de furnizori externi.
Riscul unei reacții dure din partea administrației Trump
Marea necunoscută rămâne reacția Washingtonului. De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, administrația americană a adoptat o poziție fermă în apărarea companiilor americane pe piețele externe.
La Mobile World Congress, președintele FCC, Brendan Carr, a avertizat explicit Bruxellesul să nu favorizeze operatorii europeni în alocarea spectrului. El a sugerat că SUA ar putea reconsidera tratamentul acordat companiilor europene care operează pe piața americană dacă UE merge pe calea „suveranității satelitare”.
Totuși, oficialii europeni cred că cel mai tensionat scenariu a fost evitat după ce, săptămâna trecută, UE și SUA au reușit să ajungă la un acord politic privind controversiatul acord comercial transatlantic.
Interese comerciale vs. nevoi de apărare
Banda de 2 GHz este și un teren de confruntare între interesele comerciale și cele militare. În interiorul Comisiei, disputa se manifestă între comisarul pentru digital, Henna Virkkunen, apropiată de pozițiile operatorilor telecom, și comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, care solicită ca IRIS² să primească o parte din spectrul satelitar.
Kubilius a declarat recent pentru Financial Times că sistemele europene de apărare au nevoie de acces la aceste frecvențe – o poziție care nu este împărtășită unanim în Executivul european.
Spectrul radio este o resursă limitată, iar alocarea sa a fost întotdeauna un exercițiu de echilibru între interese divergente. De această dată, UE trebuie să găsească o soluție care să protejeze industria europeană, să nu provoace o criză diplomatică cu Washingtonul și să lase spațiu pentru nevoile de apărare ale continentului.
