Vicepremierul Oana Gheorghiu a precizat, într-un interviu din data de 07.05.2026, că Guvernul nu a emis o recomandare oficială pentru vânzarea accelerată a companiilor de stat, ci a prezentat o propunere de analiză privind listarea unor firme, inclusiv o a doua listare pentru unele deja listate. Aceasta a fost o invitație la dialog și nu o decizie politică sau un angajament de implementare.
Propunerea a vizat în special companiile Hidroelectrica și Romgaz, pentru care listarea accelerată reprezenta o soluție de rezervă, în contextul în care termenul stabilit în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu fusese respectat.
De ce listarea accelerată este considerată o soluție de rezervă
Vicepremierul a explicat că, din 2021, pe Jalonul 443 al PNRR s-a impus restructurarea sau listarea a trei companii, însă până la preluarea mandatului său nu s-a făcut niciun progres. Având în vedere termenele stricte, a fost realizată o analiză exploratorie pentru identificarea unor soluții rapide, iar listarea accelerată a fost propusă ca alternativă la procesul clasic de restructurare.
Listarea accelerată prin Accelerated Bookbuilding (ABB) permite vânzarea rapidă a unui pachet minoritar de acțiuni către investitori instituționali, fără un proces public îndelungat. Aceasta este reglementată legal și implică selecția băncilor care intermediază tranzacția, iar prețul este stabilit prin licitație, nu de Guvern.
Diferențele între listarea accelerată și oferta publică inițială (IPO)
Gheorghiu a detaliat că prețul obținut prin ABB poate fi mai mic comparativ cu IPO, deoarece nu presupune investiții suplimentare în pregătirea companiei pentru listare, cum ar fi restructurarea sau optimizarea activelor. Pe de altă parte, listarea clasică poate dura 18-24 de luni și implică costuri și riscuri legate de evoluția pieței.
Scopul principal al propunerii nu a fost vânzarea acțiunilor, ci asigurarea unei opțiuni de rezervă pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR.
Consultări și dialog privind listarea companiilor la bursă
Lista exploratorie cu companiile susceptibile de a fi listate a fost discutată anterior datei publicării, începând cu luna noiembrie, în cadrul unor întâlniri cu reprezentanți ai Guvernului și a miniștrilor responsabili. Vicepremierul a colaborat cu vicepremierul PSD Marian Neacșu și alți oficiali pentru a obține susținere politică.
În februarie, lista a fost trimisă spre analiză și altor vicepremieri și actorilor de pe piața de capital, precum Bursa de Valori București, fonduri de investiții și bănci, însă fără a primi un răspuns explicit.
Absența opoziției ferme față de listarea la bursă
În cadrul comitetului interministerial, unde au fost organizate aproximativ zece ședințe de la începutul mandatului, nu s-au înregistrat opoziții ferme față de ideea listării companiilor. Gheorghiu afirmă că nimeni nu a exprimat un refuz categoric privind această soluție.
Riscul pierderii a 70 de milioane de euro din PNRR
Jalonul 443 din PNRR impune listarea sau restructurarea a cel puțin trei companii de stat din domeniul energiei și transporturilor până la 31 august 2026, în caz contrar pierzându-se o finanțare de 70 de milioane de euro. Până în prezent au fost identificate pentru restructurare companii precum Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale Grup ELCEN, însă acestea nu sunt companii strategice sau de importanță națională.
Vicepremierul a subliniat că de la asumarea PNRR în 2021 până în noiembrie 2023 nu a fost realizată nicio măsură concretă pentru îndeplinirea acestui jalon.
Dificultăți în identificarea companiilor pentru restructurare
Gheorghiu a menționat că dificultățile în identificarea companiilor importante care pot fi restructurate țin mai degrabă de lipsa unei asumări politice ferme decât de complexitatea tehnică a procesului. Exemplul Electrocentrale Grup ELCEN arată că și restructurarea unor companii mai mici se confruntă cu probleme, precum lipsa actualizării activelor și gestionarea provizioanelor pentru litigii.
Responsabilități și neglijențe în gestionarea companiilor de stat
Vicepremierul a evitat să indice vinovați, afirmând că rolul său este să găsească soluții, iar identificarea responsabililor revine organelor de control și anchetă. Cu toate acestea, a constatat că ministerele, consiliile de administrație și managerii au tratat aceste companii cu neglijență și nu s-au comportat ca acționari responsabili.
De asemenea, a avut discuții cu reprezentanții Transelectrica pentru a-i încuraja să propună indicatori de performanță relevanți, în vederea unei raportări mai eficiente către stat.
