Vcepremierul Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, a declarat, sâmbătă, după o vizită pe şantierul podului suspendat peste Dunăre de la Brăila, că se va implica pentru a găsi soluţii în aşa fel încât obiectivul să fie dat în circulaţie până la sfârşitul anului viitor, după cum prevede contractul.
„Am înţeles că avem termen până la jumătatea lunii februarie pentru a reloca utilităţile. Împreună cu colegii mei din minister încercăm să relocăm aceste utilităţi, pentru că aici e o problemă de utilităţi, în special pe partea de Transelectrica. Încercăm să facem relocările, astfel încât să ne înscriem în termenele pe care le avem. La finalul anului viitor, podul va fi dat în folosinţă”, a afirmat Sorin Grindeanu, la conferința de presă, la Șantierul Podului Suspendat peste Dunăre de la Brăila.
Conform prezentării făcute de reprezentantul constructorului, director tehnic Dragoş Burlan, Podul suspendat peste Dunăre va fi finalizat în noiembrie 2022, iar dacă se va reuşi mutarea utilităţilor până în luna februarie, traficul pe pod va fi deschis începând cu luna decembrie 2022.
„Pe zona Brăila, din ce am început până acum, am terminat circa 90% din terasamente, sunt atacate toate structurile şi toate podeţele, în proporţie de 80% sunt deja finalizate. Pe zona judeţului Tulcea, pe zona aferentă pentru deschiderea traficului, pe zona de terasament suntem gata pe 50%, iar toate structurile şi podeţele sunt atacate. În ceea ce priveşte Podul suspendat, progresul fizic global este de 63%, iar cel financiar de 56%. Dacă vom face cu toţii eforturi, vom reuşi să deschidem în decembrie 2022 traficul pe Podul suspendat peste Dunăre. Podul, oricum, în noiembrie va fi finalizat. Poate reuşim să rezolvăm problema de aici cu Transelectrica până la jumătatea lunii februarie, pentru a putea să atacăm viaductul de cale ferată şi să terminăm cumva accelerat în loc de 13 luni, undeva la 10 luni. Astăzi, cablurile sunt în proporţie de 97% montate, se lucrează la ultimele două toroane, care vor fi finalizate la sfârşitul acestei săptămâni. Tablierul este finalizat în totalitate, sunt gata toate cele 86 de tronsoane”, a explicat Dragoş Burlan.
Întrebat dacă va exista taxă de pod pe Podul suspendat peste Dunăre de la Brăila, ministrul Sorin Grindeanu a spus că „întâi să se termine podul şi apoi vom putea vorbi despre taxă de pod”.
„În acest moment pot să vă spun că e în Parlament, chiar pentru săptămâna viitoare, eliminarea taxei de pod la Cernavodă, Feteşti. Trebuie să ne gândim, pentru că, dacă am elimina această taxă de pod, ne-am duce cu aproximativ 30 de milioane de euro mai puţin în bugetul CNAIR. Nu vreau să facem pe repede înainte, vom face o analiză dacă e bine. Dacă o eliminăm, atunci bugetul de stat trebuie să vină către CNAIR să acopere acest minus de 30 de milioane euro, pentru că nu vreau să văduvim bugetul CNAIR de această sumă”, a mai declarat Grindeanu.
Podul suspendat peste Dunăre este cea mai mare lucrare de infrastructură din România din ultimii 30 de ani.
Podul suspendat va fi poziţionat între km 4+596,10 şi km 6+570,52, pe drumul principal Brăila – Jijila, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (kilometraj pe Dunăre, măsurat de la Sulina).
Licitaţia pentru realizarea podului suspendat peste Dunăre a fost câştigată, în ianuarie 2018, de asocierea a două firme – una din Italia şi cealaltă din Japonia.
Pentru acest obiectiv au fost alocate fonduri nerambursabile în valoare de aproximativ 363 de milioane de euro, din Fondul European de Dezvoltare Regională, bani care vor fi folosiţi atât pentru construirea podului, cât şi pentru realizarea unei reţele de drumuri de 23 kilometri, care vor face legătura cu podul.
Podul va avea o lungime de 1.974 de metri, dintre care 1.120 de metri reprezintă deschiderea centrală, la care se adaugă două deschideri laterale de 489 de metri pe malul dinspre Brăila şi 364 de metri pe malul dinspre Tulcea. La momentul finalizării, va fi al treilea pod din Europa din punct de vedere al deschiderii centrale şi al lungimii.
Lăţimea totală va fi de 31 de metri şi va cuprinde patru benzi de circulaţie a câte 3,50 metri lăţime fiecare, patru benzi de încadrare a câte 0,5 metri lăţime fiecare, două acostamente de 1,50 metri lăţime şi o zonă mediană cu lăţimea de 3 metri. La acestea se adaugă, de o parte şi de alta, două benzi adiţionale pentru trafic pietonal, biciclete şi întreţinere, trotuarele urmând să aibă 2,80 metri fiecare.
