Asociația eLiberare și Centrul FILIA au prezentat, în cadrul conferinței CARE, două rapoarte care radiografiază situația violenței de gen și a traficului de persoane în România, precum și dificultățile cu care se confruntă profesioniștii din prima linie. Datele arată o creștere alarmantă a cazurilor, o protecție insuficientă a victimelor și un sistem fragmentat, în care lipsa formării și a coordonării interinstituționale afectează direct accesul la justiție și recuperare.
Violența de gen și traficul de persoane: cifre care arată un fenomen în creștere și un sistem depășit
Conferința CARE, organizată pe 25 iunie 2026 la București, a reunit specialiști, reprezentanți ai instituțiilor publice, ai ambasadelor, ai mediului academic și ai organizațiilor neguvernamentale. În acest cadru, eLiberare și Centrul FILIA au lansat două rapoarte fundamentale pentru înțelegerea situației actuale.
Intervențiile poliției în cazuri de violență domestică s-au dublat în cinci ani, de la 66.398 în 2021 la 138.345 în 2025. Mai mult de 1 din 5 cazuri a fost identificat cu risc iminent, însă doar 50% dintre victime au acceptat emiterea unui ordin de protecție provizoriu (OPP).
În același timp, subfinanțarea sistemică a serviciilor publice destinate victimelor este vizibilă: numărul persoanelor care au beneficiat de găzduire, decontarea certificatului medico-legal sau reprezentare în instanță a scăzut cu 50%, deși numărul victimelor adulte înregistrate la DGASPC a crescut cu 63% între 2021 și 2025.
Centrul FILIA atrage atenția asupra fragmentării datelor și a lipsei de indicatori comparabili între instituții.
„Datele fragmentare, cu indicatori diferiți și necomparabili, reprezintă un obstacol serios pentru statul român în construirea unui răspuns instituțional adecvat”, afirmă Andreea Bragă, manageră de advocacy FILIA.
Traficul de persoane rămâne un fenomen masiv și profund marcat de dimensiunea de gen. În perioada 2021–2025, autoritățile au identificat 2.773 de victime ale traficului de persoane, traficului de minori și pornografiei infantile. 82% dintre victime sunt femei și fete, iar aproape jumătate sunt copii.
Datele DIICOT arată că, din cele 2.847 de victime analizate, 1.682 au fost minori, iar în cazurile de pornografie infantilă 83% sunt fete. Principalele țări de exploatare pentru victimele din România sunt Germania (21%), Regatul Unit (20%) și Italia (12%).
„O victimă nu ar trebui să dispară între instituții. Avem nevoie de un mecanism integrat de management al cazurilor și de servicii specializate pentru copii”, subliniază Ioana Bauer, președinta eLiberare.
Profesioniști sub presiune: lipsă de formare, colaborare deficitară și un sistem care depinde de efort individual
Al doilea raport, „Violența de gen și traficul de persoane: perspective profesionale de formare și intervenție”, analizează experiențele a 383 de profesioniști, completate de 16 interviuri aprofundate și 10 interviuri cu supraviețuitoare.
Concluziile sunt îngrijorătoare:
- 6 din 10 profesioniști care lucrează cu victime ale traficului nu au urmat nicio formare specifică în ultimii trei ani.
- 1 din 2 profesioniști care lucrează cu victime ale violenței de gen se află în aceeași situație.
- Evaluarea riscului de repetare și escaladare a violenței este tema cel mai frecvent indicată ca insuficient acoperită (50%).
- Simulările și jocurile de rol sunt considerate cele mai utile forme de formare (79,8%).
„Aceste lacune nu sunt doar o problemă instituțională abstractă, ci se traduc în experiențe concrete: dificultatea de a fi crezute, oboseala de a repeta povestea în fața mai multor instituții”, explică Lect. univ. dr. Elena Ungureanu, coautoare a raportului.
Raportul arată că mecanismele de colaborare interinstituțională depind adesea de relații informale, iar sprijinul pentru profesioniști este insuficient, ceea ce afectează direct calitatea intervențiilor.
Cazurile de viol și agresiune sexuală: creșteri dramatice, clasări masive și eșecuri sistemice
Datele pentru anul 2025 sunt alarmante:
- Numărul faptelor penale de viol cu victime adulte femei a crescut cu 39% în cinci ani.
- În medie, au fost înregistrate 82 de cazuri de viol asupra unui minor pe săptămână, dintre care 10 comise de un membru al familiei.
- 524 de copii au fost victime ale violului comis de un membru al familiei.
- 4 din 5 cauze de viol soluționate în 2025 au fost clasate.
- Prescripția a intervenit în 170 de cauze de viol și 86 de cauze de agresiune sexuală între 2021–2025.
- În 86% dintre cazurile de viol înregistrate de poliție nu există date privind genul victimelor.
În ceea ce privește ordinele de protecție:
- În mediul urban, 57% dintre OPP au fost emise, însă doar 17% au fost însoțite de montarea unei brățări electronice.
- În mediul rural, 43% dintre OPP au fost emise.
- Procentul ordinelor de protecție încălcate a crescut de la 28% în 2021 la 40% în 2025.
Traficul de persoane: România, constant în topul UE la victime minore și victime de gen feminin
Între 2021 și 2025:
- 49% dintre victimele identificate au fost copii.
- 86% dintre victimele minore au fost fete.
- România se află constant pe primele locuri în UE la proporția victimelor minore și a victimelor de gen feminin.
- Cele mai multe victime provin din București-Ilfov, Bacău, Dolj, Brașov și Constanța (31% din total).
- 1.357 de copii au fost identificați ca victime ale traficului, dintre care 1.162 fete.
- În 2024–2025 au fost raportate 267 de cazuri de pornografie infantilă.
Cele două rapoarte arată un tablou coerent: fenomenul violenței de gen și al traficului de persoane este în creștere, iar sistemul de protecție este fragmentat, subfinanțat și insuficient pregătit pentru a răspunde nevoilor reale ale victimelor.
Rezultatele cercetărilor vor sta la baza unor discuții privind îmbunătățirea mecanismelor de prevenire, identificare și sprijin pentru femeile și fetele afectate de violență și exploatare.
