Vinul roșu este bun pentru inimă. La fel și colesterolul „bun”. O aspirină pe zi vă scutește de probleme. Până în 40 de ani nu aveți de ce să vă faceți probleme în legătură cu inima. Toate aceste informații au un „sâmbure de adevăr”, dar nu înseamnă că sunt 100% adevărate.
Menținerea unor obiceiuri sănătoase pentru inimă poate fi dificilă atunci când există o mulțime de mituri care circulă. Permanent se efectuează noi cercetări și se anunță în mod regulat noi rezultate, prin urmare este normal ca unele dintre „adevărurile” de mai sus să se schimbe în timp.
Iată câteva dintre cele mai populare mituri despre sănătatea inimii pe care ar trebui să le abordați cu mult mai multă atenție.
Nu ar trebui să vă faceți griji dacă sunteți tânăr
Dacă aveți sub 50 de ani, s-ar putea să credeți că nu trebuie să vă faceți griji cu privire la sănătatea inimii și că șansele de a face boli de inimă sunt scăzute. Deși este adevărat că riscul de boli de inimă crește odată cu vârsta, acesta poate începe de timpuriu, deoarece este direct afectat de obiceiurile de viață.
Există șapte factori majori de risc pentru bolile de inimă care includ fumatul, inactivitatea, colesterolul ridicat, tensiunea arterială ridicată, glicemia ridicată, excesul de greutate și o dietă proastă.
Monitorizarea sănătății inimii necesită măsurarea factorilor de risc, precum colesterolul, tensiunea arterială și glicemia necesită o evaluare fizică și teste de laborator, care ar trebui testat de două ori la 20 de ani, de trei ori la 30 de ani, de patru ori la 40 de ani și apoi anual după vârsta de 50 de ani.
Creșterea colesterolului „bun” vă scapă de griji
Colesterolul nu este complet dăunător. Există două tipuri de colesterol: lipoproteinele cu densitate mare, cunoscute sub numele de colesterol „bun”, deoarece transportă colesterolul către ficat, unde poate fi eliminat din fluxul nostru sanguin – și lipoproteinele cu densitate mică – cunoscute sub numele de colesterol „rău”, deoarece duc colesterolul direct în arterele noastre.
Un nivel ridicat de colesterol „rău” crește riscul de boli de inimă, deoarece se poate depune pe arterele inimii. Ideea de a crește colesterolul „bun” pentru o bună sănătate cardiovasculară este însă incorectă. Cercetările arată că creșterea acestuia nu are nicio legătură cu diminuarea riscului de evenimente cardiace majore.
Mai mult însă, la unele persoane, un nivel ridicat de colesterol „bun” poate fi un factor de risc pentru bolile de inimă. O dietă bogată în plante și fibre, dar săracă în grăsimi saturate, pot juca un rol pozitiv în scăderea nivelului de colesterol „rău”.
Toate grăsimile sunt rele pentru sănătatea inimii
Aportul de grăsimi trans și saturate crește riscul de boli de inimă, dar o dietă săracă în grăsimi nu este obligatoriu necesară pentru o sănătate optimă a inimii. Cercetările arată că grăsimile sănătoase – cum ar fi grăsimile mononesaturate și polinesaturate – sunt esențiale pentru o dietă echilibrată și un risc mai mic de boală.
Înlocuirea alimentelor cu un conținut mai mare de grăsimi saturate, cum ar fi carnea roșie și untul, cu alimente mai sărace în grăsimi saturate și mai bogate în grăsimi polinesaturate și mononesaturate, cum ar fi uleiul de măsline și avocado, poate reduce riscul de boli cardiovasculare.
Vinul roșu este bun
Vinul roșu este renumit pentru faptul că este sănătos pentru inimă. Dar, înainte de a începe să vă prescrieți un pahar sau două pe zi, ar trebui să știți că legătura dintre consumul de alcool și îmbunătățirea sănătății inimii nu este clară.
Antioxidanții din vinul roșu, numiți polifenoli, pot ajuta la protejarea mucoasei vaselor de sânge din inimă. Cu toate acestea, s-a constatat că nicio cantitate de alcool nu a provocat un efect cardioprotector, potrivit Federației Mondiale a Inimii.
În general, reducerea consumului de alcool va reduce probabil riscul cardiovascular la toate persoanele.
O aspirină pe zi este salvatoare
Bolile de inimă reprezintă una din principalele cauze de deces la adulți în fiecare an. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că furnizorii de servicii medicale recomandă măsuri de prevenire primară pentru a diminua riscul de atac de cord și accident vascular cerebral la adulții cu vârste cuprinse între 40 și 59 de ani care nu au avut niciodată boli de inimă.
O recomandare comună este utilizarea zilnică a unei doze mici de aspirină, care reduce acțiunea de coagulare a trombocitelor din sânge, prevenind, eventual, un atac de cord. Conform ghidurilor Colegiului American de Cardiologie, aspirina în doze mici (75-100 miligrame zilnic) poate fi luată în considerare pentru prevenirea primară a bolilor de inimă în rândul adulților cu risc crescut, cu vârste cuprinse între 40 și 70 de ani, care nu prezintă un risc crescut de sângerare.
Cu toate acestea, administrarea zilnică de aspirină poate fi dăunătoare, deoarece îi expune pe indivizi la un risc mai mare de ulcer și hemoragii la nivelul stomacului, intestinelor și creierului, conform Huffpost.
