Info Actual

Info Actual > Social > Analiză diagnostic privind redeschiderea noului sezon de vacanță din Grecia. „Turismul nu va mai fi ce a mai fost”
Social

Analiză diagnostic privind redeschiderea noului sezon de vacanță din Grecia. „Turismul nu va mai fi ce a mai fost”

Analiză diagnostic privind redeschiderea turismului grecesc. Turismul este unul dintre motoarele economiei greceşti, dar şi una dintre cele mai afectate industrii de pandemie. Sezonul estival se apropie, iar sute de milioane de oameni sunt încă izolaţi la domiciliu, aşa că hotelurile şi pensiunile riscă să fie goasle. Ca să evite un colaps al turismului, Guvernul de la Atena ar urma să primească turişti începând cu luna iulie, dar nu pe oricine. George Ciamba, ambasadorul României în Grecia, face lămuriri despre redeschiderea noului sezon de vacanță din Grecia.

Redăm integral interviul cu ambasadorul României în Grecia,  George Ciamba:

George Ciamba: În Grecia avem exact acelaşi tip de restricţii cum avem şi în România

Realizator: Aş vrea să vorbim, în primul rând, domnule ambasador, despre această decizie luată de Guvernul de la Atena și anume sezonul estival să înceapă anul acesta în luna iulie în Grecia și nu oricine poate merge acolo. Explicați-ne puțin despre ce este vorba și în ce condiții am putea ajunge în Grecia.

George Ciamba: Deci în primul rând nu este vorba de o decizie. Este vorba de diverse ipoteze de lucru, care circulă. Bineînţeles că, având în vedere importanţa pe care pentru Grecia sectorul turistic, sectorul turismului în ceea ce priveşte Produsul Intern Brut este un subiect foarte important, discuţia în Grecia a plecat de la faptul că, spre deosebire de celelalte ţări sudice – Italia, Spania, Franţa – în ceea ce priveşte combaterea coronavirusului mult mai bună, Guvernul Greciei, practic, a luat măsuri foarte devreme vizavi de introducerea restricţiilor, unor restricţii, aş putea zice destul de puternice, inclusiv ceea ce înseamnă restricţii de circulaţie, deci practic acum în Grecia avem exact acelaşi tip de restricţii cum avem şi în România, acest lucru a dus la un număr relativ mic, chiar comparat cu populaţia Greciei, de cazuri detectate pozitiv de coronavirus, mă refer… e vorba de de vreo 2500, în ultimele zile se raportează în jur de 16-20 de noi cazuri, de asemenea, e un lucru care trebuie spus că a existat o temere că sistemul medical grecesc, care nu este foarte performant şi care a suferit şi datorită crizei economice de subfinanţare, nu ar fi putut face faţă unui număr mare de îmbolnăviri.

Turismul nu va mai fi ce a mai fost

Acest lucru nu s-a produs. Au în jur de 46 de persoane la terapie intensivă, ceea ce arată că capacitatea… mai au capacitate pentru acest lucru. În acelaşi timp, însă, bineînţeles că cifrele acestea obligă la o anumită discuţie foarte politică vizând care ar fi măsurile graduale de destindere, de fapt, a restricţiilor, că de asta vorbim; noi nu vorbim de /…/ de a anula restricţiile, e vorba de a le transforma într-un alt tip de restricţii mai uşoare, mai uşor de a fi suportate de cetăţeni. Lucrurile acestea vor fi anunţate, se pare, mâine de către prim-ministrul Greciei.

În ceea ce priveşte turismul, ipoteza de lucru este ca hotelurile din Grecia, care lucrează tot sezonul, să se deschidă undeva la începutul lui iunie, iar restul hotelurilor urmând să se deschidă mai târziu, peste vreo două săptămâni, aceasta ca să le ofere destul de mult timp pentru a se pregăti, inclusiv la ceea ce aţi spus dumneavoastră, e vorba de modul cum noi condiţionalităţi vor fi introduse în ceae ce înainte era un turism liber, în care nu exista practic niciun fel de piedică sau oprelişte.

Este evident că turismul nu va mai fi ce a mai fost. Este, iarăşi, evident că datorită dependenţei Greciei de turism, există o obligaţie de a încerca să salveze cât se poate din acest sezon turistic, deci discuia vizavi de un paşaport de sănătate sau discuţiile pe care le auzim în plan public nu sunt numai în Grecia, e o discuţie care, până la urmă, va ţine cont şi de găsirea unor norme comune europene, pentru că nu cred că vom putea avea un anumit tip de turism în Grecia, un alt tip de turism într-o altă ţară membră a UE, pentru că astfel, practic, ar însemna inclusiv diferenţe care vizează, până la urmă, succesul sau modalitatea de a obţine venituri mai mari sau mai mici din industria turismului. Deci ceea ce este important de spus este că Grecia, datorită acestei performanţe care nu a ţinut cont numai de factorii legaţi, bineînţeles, de momentul de impunere a restricţiilor, este vorba şi de situaţia specifică a Greciei. Dacă te uiţi, Grecia nu are frontieră terestră Schengen, singura frontieră terestră este Bulgaria /…/ Uniunea Europeană, dar asta nu e o frontieră Schegen, deci are în continuare frontiere terestre /…/, probabil că asta a dus la mai puţină circulaţie a persoanelor, inclusiv cu efecte benefice în ceea ce priveşte /…/ vizavi de coronavirus. Alte lucruri: a avut şansa faptului că epidemia a apărut într-un moment în care nu era un sezon turistic în Grecia. Grecia are foarte mult turism de vară. De asemenea, presupun că un alt factor care va fi avut în vedere este influenţa razelor ultraviolete, influenţa căldurii asupra virusului şi probabil că şi acest lucru face parte din o gândire de cum poţi să redeschizi sectorul turismului din Grecia.

Realizator: Domnule ambasador, spuneaţi că turismul nu va mai arăta la fel şi aş vrea să dezvoltăm un pic această afirmaţie făcută de dumneavoastră, mai ales referindu-ne la Grecia, care, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, este dependentă de turism.

George Ciamba: Este evident, că ştiţi cum e, aici pe de-o parte, trebuie să ne gândim care va fi… să nu uităm că dacă te uiţi la impactul economic al crizei coronavirus, este o criză…că este o criză care, în acelaşi timp, are impact asupra cererii, dar în acelaşi timp şi asupra ofertei, pentru că nu e vorba numai de faptul că nu există cerere de multe ori. Nici oferta nu mai este, pentru că..iar oferta devine foarte greu de asamblat în noile condiţii. Acum va depinde ce tip de condiţionalităţi se vor introduce vizavi de hoteluri. Discutăm de foarte multe lucruri: să nu mai existe acel bufet pentru micul dejun, deci micul dejun de tip bufet să dispară, pentru că, practic, acolo aveai o anumită aglomerare de persoane, care bineînţeles, în condiţiile actuale, e mai greu permisivă. Discutăm de modalitatea în care se va putea face accesul pe o plajă. E unul din lucrurile pe care le vedem acum în magazine, le vedem în diverse alte locuri.

Evident că probabil că se vor găsi măsuri similare vizavi de plaje, vizavi de alte locuri în care lumea vrea să se recreeze pe timpul vacanţei, deci lucrurile astea vor fi, indiferent că e vorba de Grecia, că e vorba de România, sunt nişte lucruri care sigur vor fi implementate şi care, la rândul lor, duc la o scădere până la urmă a ofertei. Deci chiar dacă cererea, şi este din ce în ce mai mică şi este discuţia câtă lume este doritoare într-adevăr să călătorească sau este doritoare să călătorească în condiţiile în care există încă o nesiguranţă, inclusiv prin mijlocul de transport te poţi contamina.

E evident însă că va exista şi o problemă legată de ofertă. E important cum vor folosi modalităţile de sprijin pe care le vor avea din punct de vedere economic, evident că hotelurile vor folosi orice fel de facilitate.

Guvernul Greciei are un plan destul de ambiţios, ca şi în România de altfel, vizavi de stimularea economiei prin garanţii, printr-un fond de garantare, în fine, sunt destul de multe instrumente care se doresc a fi create, unele dintre ele cu impact direct care să permită o transformare a industriei turismului, pentru că, până la urmă, ai nevoie de alt tip de investiţii, ai nevoie de un alt tip de dimensionare. Nu neapărat înseamnă că datorită faptului că nu există cerere, de exemplu lucrurile vor avea un preţ mai mic sau vor fi mai ieftine. Poate să existe şi efectul celălalt, pentru că toate lucrurile astea grevează asupra cheltuielilor. E mult mai complicat! Şi ca număr de persoane, este o chestiune să ai un bufet la micul dejun şi altceva este să serveşti individual un anumit număr de turişti şi de asta zic că…

George Ciamba: Da, deci chestiile astea sunt… Deci va trebuie să vedem cum lucrurile astea se vor desfăşura în continuare. Şi, zic, asta va fi legat de un exemplu de bune practici în Europa. Eu zic că ce va fi pe litoralul grecesc va fi şi pe litoralul românesc, şi pe litoralul din Bulgaria, adică nu cred că vor exista diferenţieri foarte mari. Singurul lucru, un lucru pozitiv, cât poate să fie ceva de pozitiv, este că Grecia este una din ţările cu potenţial turistic, care are un număr redus de cazuri de infectare de coronavirus şi în acelaşi timp are un număr redus de decese din această cazuri şi deci are inclusiv o capacitate medicală care poate să sprijine populaţia, indiferent de alte boli sau alt tip de accidente care poate să apară în perioada turistică, estivală.

Realizator: Este o atracţie turistică, cum spuneţi şi dvs, domnule ambasador, şi ştim că an de an, foarte, foarte mulţi români aleg aceste pachete de vacanţă în Grecia, pe insulele din Grecia. Ce ştiţi în acest moment, au dat românii, cei care îşi rezervaseră din timp pachete, vacanţe?

George Ciamba: Practic, contractare se face la nivel de agenţie….

Realizator: Cu siguranţă, dar mă gândeam că s-au făcut estimări…

George Ciamba: Deci să fim relativ realişti. Criza a apărut deja din februarie – începutul lui martie. În mod normal, atunci ar fi trebuit să aibă marile contractări la nivel de agenţie. Acest lucru nu s-a produs, deci la momentul ăsta nu am o situaţie exactă, dar, din ceea ce ştiu de la ambasadă, nu am auzit de solicitări de returnare de bani sau cineva care şi-a luat diverse, de la o agenţie din Grecia bineînţeles, că dacă e o agenţie din România e supusă legii româneşti până la urmă. Deci până la urmă, măsurile… şi nici nu am auzit în spaţiul public din România o discuţie de tipul acesta. Ea există pentru că, bineînţeles, e o discuţie care e mai complicată, e legată şi de faptul că dacă nu ai această resurs de contractare devreme, e foarte greu să operezi ca operator de turism. Adică, în mod normal, ceea ce se întâmpla, se luau nişte bani de la agenţie, agenţiile, la rândul lor, vindeau pachetele turistice funcţie de…, cu cât erau mai aproape erau mai scumpe, dar banii iniţiali pe care îi dădeau agenţile deja se duceau la hoteluri, hotelurile cu banii ăştia făceau renovări, făceau tot felul de lucruri de care ai nevoie pentru un sezon estival şi pe care nu poţi să le faci din prpriile tale fonduri. Discuţia, bine, este mult mai prezentă, de exemplu, la zona de linii aeriene, dar nu e numai o discuţie nu doar în România sau în Grecia, e peste tot, pentru că dacă în momentul ăsta s-ar face o rambursare a tuturor biletelor care au fost nu anulate, ci de multe ori au fost doar amânate, de a fi utilizate, multe din marile companii aeriene ar avea o problemă mare de lichiditate financiară, trebuie să ai de unde să dai aceşti bani înapoi, pe care deja i-ai consumat. În fine, din punctul ăsta de vedere cred că TAROM a fost destul de exemplar întotdeauna, adică a returnat practic contravaloarea călătoriilor celor care au dorit acest lucru, lucru care nu s-a întâmplat la alte linii aeriene, potrivit RRA.