Azi, intră în vigoare planul Uniunii Europene de reducere voluntară cu 15% a consumului de gaze. România nu are încă o strategie

Astazi intră în vigoare planul Uniunii Europene de reducere voluntară cu 15% a consumului de gaze. Aproape jumătate din statele membre sunt deja afectate de reducerea livrărilor de gaze din Rusia, iar multe dintre ele au început să ia măsuri de reducere a consumului.

Textul prevede că fiecare stat membru va „face tot posibilul” pentru a-și reduce, în perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023, consumul de gaze cu cel puțin 15% față de media ultimilor cinci ani, valabil pentru aceeași perioadă. Aceasta este o măsură voluntară, fiind la latitudinea statelor de a o implementa.

Azi, intră în vigoare planul Uniunii Europene de reducere voluntară cu 15% a consumului de gaze. România nu are încă o strategie

Reducerea voluntară de 15% ar trebui să se realizeze până pe 31 martie 2023, însă Comisia are posibilitatea de a declara, după consultare cu statele membre, o alertă la nivelul Uniunii, dacă există un risc considerabil de penurie de gaze sau o cerere neobișnuit de mare. De asemenea, statele membre trebuie să-şi actualizeze planurile naționale de urgență până la sfârșitul lunii septembrie și să raporteze Comisiei, la fiecare două luni, cu privire la progresele înregistrate. Pe fondul incertitudinilor privind livrările de gaz rusesc la iarnă, tot mai multe state europene iau măsuri pentru reducerea consumului și fac rezerve pentru sezonul rece.

România nu are încă o strategie, dar guvernanţii susţin că avem stocurile necesare

România nu are încă o strategie națională pentru scăderea consumului de energie, iar autoritățile locale și centrale recomandă cetățenilor să facă economie, pe cât posibil, la energie.

La ultima ședință de Guvern, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a spus că la acest moment nu sunt motive pentru a aplica o astfel de reducere, cu atât mai mult cu cât aceasta este o măsură voluntară, potrivit regulamentului european.

Iar, potrivit ministrului, în România, gradul de umplere al depozitelor ar fi de peste 59%, respectiv 1.823 miliarde de metri cubi de gaze naturale.

În Germania, țară care folosește mare parte de gaz pentru încălzire, autoritățile au decis ca apa caldă să nu mai fi disponibilă pentru spălarea mâinilor în clădirile publice, iar în multe orașe au fost oprite luminile și fântânile în locurile publice. Franța impune închiderea ușilor în locurile unde este instalat un aparat de aer condiționat, în caz contrar se plătește amendă, iar Grecia a anunţat un program de 640 de milioane de euro pentru reînnoirea ferestrelor și a sistemelor de răcire în unitățile deținute de stat.