Actual Politică

Consiliul Legislativ cere Parlamentului să introducă de urgență un prag valoric la abuzul în serviciu

Consiliul Legislativ cere Parlamentului să introducă de urgență un prag valoric la abuzul în serviciu

Consiliul Legislativ somează Parlamentul să țină cont de deciziile prin care Curtea Constituțională a stabilit că trebuie reglementat un prag valoric pentru infracțiunile de abuz în serviciu și neglijență în serviciu. Mai mult, Consiliul Legislativ atrage atenția și asupra unei alte decizii CCR ignorate de ministrul Justiției Cătălin Predoiu.

Consiliul Legislativ cere Parlamentului să introducă de urgență un prag valoric la abuzul în serviciu

Guvernul Ciucă a adoptat pe 28 decembrie, în ultima ședință din 2022, proiectele de lege privind modificarea Codului Penal, a Codului de procedură penală și a altor legi din domeniu. Proiectele au fost trimise în Parlament, pentru adoptare. Modificările vizează în principal punerea celor două coduri în acord cu deciziile Curții Constituționale și reprezintă jalon în Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termen limită 31 martie 2023.

În privința Codului Penal sunt vizate inclusiv definițiile abuzului în serviciu și a neglijenței în serviciu.

Infracțiunea preferată a DNA, abuzul în serviciu este modificat în sensul unei decizii CCR care a stabilit că infracțiunea poate fi comisă doar prin încălcarea legislației primare.

În ciuda unor discuții pe această temă în anii anterior, noua definiție nu include un prag valoric pentru paguba generată de faptă.

În schimb, Consiliul Legislativ subliniază, în avizul său, tocmai necesitatea introducerii unui asemenea prag, pentru a se respecta deciziile CCR.

„Ținând seama de cele reţinute de Curtea Constituţională în par. 75, 84 şi 85 din Decizia nr. 405/2016, precum şi în par. 55 şi 56 din Decizia nr. 392/2017, apreciem că textul propus la art. I pct. 3 pentru art. 297 alin. (1) ar trebui să prevadă un prag valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei.

Observaţia este valabilă şi pentru art. 298, astfel cum este propus la art. I pct. 4. 8. La pct. 4, pentru unitate redacţională cu modul de redactare a dispoziţiilor din cadrul actului normativ de bază, denumirea marginală va fi antepusă sintagmei „Art. 298″”, se arată în avizul Consiliului Legislativ.

Nu s-a ținut cont de cele două decizii CCR

Jurnaliștii de la Luju.ro, spun că în avizul emis asupra acestui proiect la 27 decembrie 2022, Consiliul Legislativ (CL) – condus de fostul ministru PSD al Justitiei Florin Iordache – someaza Parlamentul sa tina cont de cele doua decizii CCR de mai sus si sa stabileasca un prag valoric la abuzul in serviciu (art. 297 din Codul penal).

Pe de alta parte, in acelasi aviz, Consiliul Legislativ arata ca Ministerul Justitiei a omis sa puna in acord art. 137 alin. 3 CP cu Decizia 708/2021, prin care CCR a declarat neconstitutionala sintagma „cifra de afaceri” din art. 137 alin. 3 teza a II-a Cod penal: „Stabilirea amenzii pentru persoana juridica: (…) Cuantumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda se determina tinand seama de cifra de afaceri, in cazul persoanei juridice cu scop lucrativ, respectiv de valoarea activului patrimonial in cazul altor persoane juridice, precum si de celelalte obligatii ale persoanei juridice”.

Concret, instanta de contencios constitutional a aratat ca textul de mai sus este prea vag, in conditiile in care nu precizeaza modul de calcul al cifrei de afaceri:

Curtea constata ca norma nu precizeaza daca sintagma criticata priveste cifra de afaceri realizata in anul financiar anterior savarsirii infractiunii/anterior pronuntarii hotararii judecatoresti / anterior aplicarii pedepsei. Totodata, in cazul in care cifra de afaceri realizata in anul financiar anterior savarsirii infractiunii / anterior pronuntarii hotararii judecatoresti / anterior aplicarii pedepsei nu poate fi determinata, norma criticata nu precizeaza daca va fi luata in considerare cifra de afaceri aferenta anului financiar in care persoana juridica ce are scop lucrativ a inregistrat cifra de afaceri, an imediat anterior anului de referinta pentru calcularea cifrei de afaceri in vederea aplicarii pedepsei amenzii”.

Noua definiție a abuzului în serviciu, conform proiectului:

„(1) Fapta funcționarului care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act prevăzut de o lege, o ordonanță a Guvernului, o ordonanță de urgență a Guvernului sau de un alt act normativ care, la data adoptării, avea putere de lege ori îl îndeplinește cu încălcarea unei dispoziții cuprinse într-un astfel de act normativ, cauzând astfel o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.

Potrivit Constituției, Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României. Solicitarea avizelor CL este obligatorie, însă nu și respectarea acestora.