Info Actual

Info Actual > Diverse > Credințe populare despre animalele: nu-i de bine când le întâlnești. Sunt vestitorii morții
Diverse

Credințe populare despre animalele: nu-i de bine când le întâlnești. Sunt vestitorii morții

Credințe populare despre animalele: nu-i de bine când le întâlnești. Sunt vestitorii morții

Credințe populare despre animalele: nu-i de bine când întâlnești…În trecut, romanii aveau tot felul de credințe și superstiții legate de animalele domestice sau de cele sălbatice. Simpla întălnire cu anumite specii de animale erau semne rele, ori, dimpotrivă, anunțau evenimente fericite ce urmau să se petreacă.

Artur Gorovei, directorul publicației Șezătoarea, “Revista de literatura și tradițiuni populare”, a adunat tot felul de superstiții ale romanilor legate de animale.

Câțiva profesori și cadre didactice i-au comunicat lui Artur Gorovei răspunsuri adunate de la elevii lor din mai multe județe.

„Sunt doi ani de când am primit de la dl. N. W. Thomas, bibliotecar la British Museum din Londra, un cercetător cunoscut în materie de folclor, un chestionar asupra credințelor relative la animale.

Sistemul acesta al anchetei sau chestionarelor, fiind unul din cele mai lesnicioase, am trimis la mai multe persoane un număr însemnat din chestionarul d-lui Thomas, prelucrat de mine pe limba românească”.

Întrebări și răspunsuri!

La întrebarea „Despre care animale (vite, păseri, pesti, insecte) se crede că e bine, ori rău când le vezi?”, directorul revistei a concluzionat, în urma răspunsurilor primite, că singura excepție este în comuna Găinești (Suceava), unde exista credință că iți merge bine daca iți iese iepurele în cale.

„Toate fiarele sălbatice prevestesc a bine, când iți ies înainte (…), pe când pe multe din animalele prietine omului, nu-i bine să le întâlnești în cale. Nu-i bine să vezi cal alb la Boboteaza (Roman), pentru că nu se mai marița fetele. Și nevinovatul mânz e un semn rău numai de-l întâlnești”, este concluzia chestionarului.

Fluturele galben e semn de boala!  „În cele mai multe localități, fluturele alb e semn bun, pe când în Piatra Neamț arata slăbiciune, iar în Tatarusi prevestește că vei fi cam bolnăvicios.

Fluturele colorat  și în special cel roșu, e a bine, pe când cel galben e semn de boala”.

Câinele, găină, boul și liliacul, vestitorii mortii

La întrebarea „despre care animale se crede că prevestesc moartea”, cele mai multe răspunsuri au indicat cucuveaua și câinele (atunci când urla).

„Prin unele locuri, însă, se crede că cucuveica rade și plânge, și că numai plânsetul ei prevestește moartea. Canele, după cum se crede în Roman, prevestește moarte și când scurma în fata casei”.

Alte animale vestitoare de moarte în credință romanilor de la început de veac XX, mai erau găină („când canta cucoșește”), boul, „când mugește spre sărbători mari” (Suceava), cucul, când intra în gradina unui om bolnav (Suceava, Perieni, Tutova) și liliacul (Bogdănești-jud. Suceava).

Tot animalele anunțau și daca anul vă fi îmbelșugat sau vă fi lipsit de recolte

„Este semn că anul vă fi manoș când furnicile ies devreme primăvara, când găinile se culca sara devreme și se scoală dimineața tărziu, când toamna vor fi gâște sălbatice multe (Colilia-Ialomiță), când șoarecele își face cuib pe o buruiana, mai sus de la pământ și când se ivesc cărăbuși mulți”

Semne de an cu recolte slabe aduc găinile atunci când se culca tărziu și se scoală “cu noaptea-n cap” sau atunci când sunt șoareci mulți pe camp.

Cocostârcul aduce fericire, iar calul trebuie ales după zodieCainele și cocostârcul erau animale ce aduceau noroc, după o credință a locuitorilor din fostul județ Roman.

„În comuna Smulți, jud. Covurlui (pe teritoriul actualului județ Galați, n.n.), se credea că trebuie să tii, la casa ta, cal, „cum ți-i scris la zodie: ori balan, ori negru, ori altfel, căci numai ăla iți merge bine”.

Și tot acolo se credea că, „daca aduci, la casa ta, mata din alt sat, aduci sărăcie”. Sfinte! Despre unele animale se spunea că sunt sfinte: aproape în toate localitățile tarii se știa că rândunică nu trebuie ucisa, nici cocorii sau cocostârcii. În fostul județ Roman, cucuveaua și broasca erau considerate de asemenea vietăți sacre de care nu te puteai atinge. În schimb, unele credințe și superstiții îi îndemnau pe romani să omoare anumite vietăți când le întâlneau (șerpii, păianjenii și șoarecii).

„Despre painjeni este chiar credință că Dumnezeu iartă 7 păcate celui care ucide un paianjan. În Roman se omoară culbecele (melcul, n.n.) fară casa”.

Iar în privință câinilor, obiceiurile erau total diferite – în Moldova și în Muntenia.

„Pe când nicăiri în Moldova, nimeni nu ucide un cane, așa, din senin, în Muntenia este acest obiceiu. Așa în Colilia – jud. Ialomiță, în prima zi a postului cel mare, luni dimineața, până la ceasurile 12, se ucid cănii”, mai notează Artur Gorovei, citat de adevărul.ro.