De la culturile de orez din India până la recoltele de grâu din Australia, impactul schimbărilor climatice se face resimțit în mod negativ asupra producției agricole. Această situație se agravează în contextul în care se confruntă deja cu penuria de alimente și creșterea prețurilor cauzată de conflictul din Ucraina. Cu toate acestea, experții afirmă că există soluții pentru a depăși această problemă, astfel încât să nu ajungem la o criză alimentară mondială.
De la orezul indian la grâul australian, schimbările climatice afectează recoltele. Acest lucru se adaugă la lipsa de alimente și la creșterea prețurilor provocată de războiul din Ucraina. Dar există o modalitate de a ocoli această problemă, spun analiștii.
Atunci când India a oprit exporturile de orez alb non-basmati la sfârșitul lunii iulie pentru a controla creșterea prețurilor pe plan intern și pentru a asigura disponibilitatea acestuia pe plan local, țara avea o explicație pregătită. Interdicția, venită din partea celui mai mare exportator de orez din lume, avea să provoace panică pe piețele globale. Zeci de țări, în special din Asia și Africa Subsahariană, depind de orezul indian.
De ce s-a oprit exportul?
Dar India a declarat că mâna sa a fost forțată de „prețurile internaționale ridicate din cauza evenimentelor geopolitice, efectele generate de El Nino și a condițiilor climatice extreme din alte țări producătoare de orez”. Interdicția de export afectează o pătrime din exporturile de orez ale țării.
La scurt timp după ce Rusia a renunțat la acordul privind cerealele din Marea Neagră pe fondul războiului său continuu din Ucraina, restricțiile impuse exporturilor indiene amenință să declanșeze o criză alimentară mai amplă. Cu toate acestea, interdicția ridică întrebări mai importante. Tiparele meteorologice neobișnuite, tensiunile geopolitice și randamentele scăzute din cauza factorilor climatici se ciocnesc tot mai des. Acest lucru conduce la o spirală a prețurilor și la creșterea perspectivei foametei.
Un val de căldură toridă în 2022 a zdrobit producția de grâu din India. New Delhi a impus o interdicție asupra exporturilor pe care al doilea mare producător de grâu din lume încă nu a ridicat-o mai mult de un an mai târziu. Acesta este, de asemenea, al doilea an consecutiv în care India a restricționat exporturile de orez.
Criza alimentară poate afecta mai multe state
Argentina este cel mai mare exportator de soia din lume și unul dintre cei mai mari producători de porumb. Această țară a fost afectată de cea mai gravă secetă din ultimii 60 de ani, ceea ce a dus la o reducere drastică a randamentelor.
Indonezia, cel mai mare exportator de ulei de palmier din lume, și-a interzis pentru scurt timp exporturile anul trecut, iar motivul a fost creșterea prețurilor. Acest lucru a generat o cursă globală pentru uleiuri comestibile. Situația era deja afectată de faptul că livrările de ulei de floarea-soarelui din Ucraina erau oprite din cauza războiului.
Brazilia, unul dintre principalii producători de ulei de soia, a suferit, de asemenea, din cauza secetei din ultimii ani. Anul 2021 a adus în Canada cel mai mic randament de ulei de canola din ultimii 14 ani. Perspectiva foametei ridică semne de întrebări.
Există soluții?
Potrivit analiștilor, ambele provocări, controlul exporturilor și scăderea randamentelor, pot fi abordate. Ceea ce este necesar este o strategie globală.
Bharat Ramaswami, profesor de economie în New Delhi, a declarat că stocurile mondiale de alimente au rămas la niveluri similare în ultimii ani. Totuși, cele mai recente previziuni ale FAO, în iunie 2023, au arătat de fapt o creștere a producției și a stocurilor pentru produsele agricole de bază.
„Este nevoie de o acțiune coordonată din partea exportatorilor pentru a reasigura în special țările sărace că nu vom închide aprovizionarea în mod arbitrar și că interesele lor nu vor fi sacrificate”, a spus el. „Acest lucru va restabili încrederea în sistemul comercial global, deoarece comerțul mondial este vulnerabil la riscurile și percepțiile politice”.
În același timp, Matin Qaim a declarat că sistemele de producție a culturilor trebuie îmbunătățite. Țările trebuie să utilizeze semințe mai bune, concentrându-se pe culturile care sunt mai rezistente la condiții meteorologice extreme. Acest lucru, la rândul său, înseamnă că țările trebuie să investească mai mult în cercetare și tehnologie în agricultură.
„Cu pașii corecți pe termen mediu și lung, criza alimentară iminentă poate fi evitată”, a declarat Qaim, profesor de economie alimentară și agricolă la Universitatea din Bonn, Germania, scrie aljazeera.com
