De ce China și-a alertat cetățenii să-și facă provizii de hrană. Motivul acestui ÎNDEMN

Cum se explică decizia Chinei de a-și îndemna cetățenii să-și facă provizii? Probleme în aprovizionare, controlarea epidemiei de COVID sau un iminent război cu Taiwanul?

Măsurile de ținere sub control a consumului și risipei includ plata unei taxe suplimentare pentru cei care lasă ”prea multă” mâncare în farfurie, și posibilitatea de a raporta restaurantele care risipesc mâncare. Indirect, este vizibilă îngrijorarea vizavi de inflație.

Politica de a eradica, în loc de a conviețui cu virusul a impus măsuri dintre cele mai dure: închiderea unor regiuni, orașe după doar câteva cazuri, a unor școli sau grădinițe sau blocarea ieșirilor dintr-un parc de distracții până la testarea întregii populații de mii de persoane, noaptea târziu.

Există și ipoteze de ordin geopolitic, în contextul tensiunilor cu Taiwan, pe rețelele sociale fiind dezbătute posibilitățile unui conflict, având în vedere și că în Taiwan are sediul TSMC, cel mai mare producător de cipuri, cu tehnologiile cele mai avansate din lume la acest moment, realizând produse pentru Apple, AMD și Qualcomm, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaționale.

Lanțurile logistice, sub o presiune neobișnuită anul acesta, au început recent, potrivit unui indice compilat de Bloomberg, să se relaxeze. Dinamica e totuși modestă în raport cu nivelurile anterioare, iar direcția bună e departe de a fi asigurată. Restabilirea unor fluxuri normale ar putea dura luni întregi, și incertitudini planează chiar și asupra acestei estimări. Totuși, China a transmis luni o notă a Ministerului Comerțului care încuraja autoritățile locale să informeze populația asupra realizării de stocuri de produse necesare nevoilor zilnice și a urgențelor. E vizată adunarea de rezerve pentru această iarnă, până în primăvară, alături de menținerea stabilității prețurilor, arată Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB România, casă de brokeraj pe bursele internaționale.

Emoțiile au ajuns la cote înalte în rețelele sociale din China, cu diferite ipoteze speculative despre motivele anunțului: deși astfel de avertismente au mai fost realizate în trecut, limbajul ușor diferit a atras atenția. Nevoia de a ține sub control noile cazuri de virus ar putea fi motivul principal: politica de a eradica, în loc de a conviețui cu virusul a impus măsuri dintre cele mai dure: închiderea unor regiuni, orașe după doar câteva cazuri, a unor școli sau grădinițe sau blocarea ieșirilor dintr-un parc de distracții până la testarea întregii populații de mii de persoane, noaptea târziu. Rezerve ale populației ar permite astfel luarea rapidă de decizii de închidere a unor zone.

În gama unui răspuns logic, prudent, se încadrează și posibilitatea ca fluctuațiile de disponibilitate a energiei electrice să afecteze producția în sere, generând perioade de presiune a prețurilor pentru legume și alte produse agricole, totul într-un mediu supus unei inflații în creștere. Măsurile de ținere sub control a consumului și risipei includ plata unei taxe suplimentare pentru cei care lasă ”prea multă” mâncare în farfurie, și posibilitatea de a raporta restaurantele care risipesc mâncare. Indirect, este vizibilă îngrijorarea vizavi de inflație.

Deși ar putea părea contraintuitiv, realizarea de provizii, dincolo de șocul inițial, poate, în condiții de planificare rațională, să tempereze prețurile în sector, ajutând la stabilizarea inflației, prin reducerea sensibilității la alte variații următoare de prețuri.

Cu toate acestea, au apărut și ipoteze de ordin geopolitic, în contextul tensiunilor cu Taiwan, pe rețelele sociale fiind dezbătute posibilitățile unui conflict. În China teritoriul este văzut ca parte a statului condus de la Beijing, în timp ce Taiwan insistă pe autodeterminare. Legăturile economice sunt foarte puternice, iar în Taiwan are sediul TSMC, cel mai mare producător de cipuri, cu tehnologiile cele mai avansate din lume la acest moment, realizând produse pentru Apple, AMD și Qualcomm.

Deși speculații referitoare la un conflict au apărut de mai multe ori în ultimii ani, nivelul emoțional este acum mai ridicat. Cu toate acestea, în condițiile perturbărilor actuale din sfera de materiale și logistică, cu efect asupra inflației, alături de situația din sănătate, riscul pare a fi limitat pentru un asemenea scenariu în lunile următoare.

Economia Chinei a crescut cu 4.9% an/an în T3, sub estimări, și încetinind față de 7.9% în trimestrul anterior (al 2-lea). Bursa de la Shanghai este pe plus doar de 0.68% anul acesta (indicele Shanghai Composite) și puțin peste 10% în ultimii 5 ani. În Germania, indicele DAX a avansat cu 16.88% anul acesta, și cu 56.38% în ultimii 5 ani. S&P500 are 25.94% în plus anul acesta, și 123.51% în ultimii 5 ani.

Exerciții de pregătire pentru o pană de curent de durată a realizat și Austria, în condițiile crizei care a generat recent recorduri istorice ale prețului energiei. Abordarea prudentă presupune pregătire în fața unor riscuri, chiar dacă nu foarte probabile, dar de impact dacă totuși se petrec.

În această optică privesc pentru moment investitorii din piețele de capital dezvoltările recente: în China, motivele unei performanțe modeste a indicelui țin și de corecțiile severe din sectorul de tehnologie, și mult mai puțin de anunțul din aceste zile al autorităților.

Piețele europene afișează un optimism moderat, fără a fi prea afectate, în afara unor nume industriale, de situația din energie, în timp ce în SUA bursele, la maxime istorice, privesc în altă direcție decât riscurile variate, de la inflație instalată la efecte suplimentare pe lanțurile globale de aprovizionare, care ar putea (sau nu) să se materializeze. Din nou, piețele trag cu ochiul mai degrabă la lichiditatea abundentă oferită de băncile centrale, decât la riscurile lumii „fizice”.