Actual Politică

EXCLUSIV. Guvernul Ciucă, un an de guvernare, cinci demisii şi multe acuze între PSD şi PNL

EXCLUSIV. Guvernul Ciucă, un an de guvernare, cinci demisii şi multe acuze între PSD şi PNL
FOTO: Guvernul României

La data de 25 noiembrie, cabinetul Ciucă împlineşte un an de guvernare în formula PNL, PSD şi UDMR. Anul cu Nicolae Ciucă la Palatul Victoria nu a fost unul uşor pentru acesta, mai ales că în luna aprilie a devenit şi preşedinte al PNL, în urma demisie lui Florin Cîţu.

EXCLUSIV. Guvernul Ciucă, un an de guvernare, cinci demisii şi multe acuze între PSD şi PNL

Guvernarea alături de PSD nu a fost una impecabilă, mai ales că acum pe final de an conflictele s-au înteţit şi mai mult, între social democraţi şi liberali. 2022 a fost un an greu pentru coaliţia de guvernare care s-a confruntat cu urmările pandemiei, un război la graniţă, criza energetică, dar şi o criză economică, unde puterea de cumpărare a românilor a scăzut foarte mult, ţinând cont că rata inflaţiei a depăşit de mult 10 procente.

 Cinci demisii de răsunet în Guvernul Ciucă

 După un an de zile, cabinetul Ciucă nu mai arată la fel ca în noiembrie 2021. După o vară fierbinte unde nu s-a discutat decât despre remaniere, au început să apară demisiile, una câte una.

 Într-un an de la învestitură, dintre cei 20 de miniștri, aproape un sfert și-au anunțat demisia pe Facebook, trei liberali şi doi social democraţi: Florin Roman (PNL), Dan Vîlceanu (PNL), Adrian Chesnoiu (PSD), Sorin Cîmpeanu (PNL), și Vasile Dîncu (PSD). Două demisii au avut legătură cu plagiatul, una cu DNA iar ultima, cea a lui Vasile Dîncu, cu preşedintele Klaus Iohannis, după spusele fostului ministru al apărării.

Prima demisie i-a aparținut lui Florin Roman, ministrul Digitalizării. Vicepreședintele PNL a luat decizia în urma dezvăluirilor privind plagiatul său la nici o lună de la instalarea guvernului Ciucă la Palatul Victoria.

A doua demisie a fost cea a lui Dan Vîlceanu, prieten cu fostul premier, Florin Cîţu. Dan Vîlceanu deţinea Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene de unde a demisionat în luna aprilie 2022.

În celor doi liberali, Nicolae Ciucă a decis pentru funcția de ministru al Investițiilor să-l numească pe Marcel Boloș, iar pentru funcția de ministru al Digitalizării, pe Sebastian Burduja.

FOTO: Dan Vîlceanu nu a putut sta departe de Florin Cîţu şi a demisionat din guvernul Ciucă

Pe 24 iunie 2022, ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, acuzat de DNA că a aranjat concursuri de angajare în minister, a anunțat pe Facebook, că își dă demisia din funcție și că se „autosuspendă” din PSD. Pe 11 iulie, după ce l-au audiat la Direcția Națională Anticorupție Timișoara, procurorii DNA au dispus începerea urmării penale.

Locul lui Adrian Chesnoiu a fost luat de Petre Daea, social democratul care a mai deţinut acest portofoliu. Daea a venit la Agricultură cu un avânt destul de mare, iar câteva luni bune a stat numai pe câmpurile semănate cu cereală, încercând să-i liniştească pe fermieri. România s-a confruntat cu un an secetos, iar culturile de porumb şi floarea soarelui au fost compromise.

FOTO: Adrian Chesnoi a fost înlocuit cu Petre Daea

 

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a solicitat în 2021, din proprie inițiativă, Universității de Științe Agronomice să-i analizeze teza de doctorat. După un an, în august 2022, Cîmpeanu a publicat pe Facebook răspunsul instituției, care preciza că teza „respectă normele eticii universitare şi deontologiei cercetării”, nefiind constatate „niciun fel de abateri de la normele de etică” și că nu a plagiat lucrarea. Numai că, după câteva luni au apărut suspiciuni referitoare că  Sorin Cîmpeanu şi-a însuşit în 2006 aproape 100 de pagini dintr-o lucrare a doi colegi alături de care semnase cu şase ani înainte.

Într-o primă reacție după aceste acuzații, fostul ministru al Educației a declarat că totul este „o încercare de a bloca legile educației”. Apoi, a spus că se consideră „o țintă” și pe 29 septembrie 2022 a demisionat printr-un anunț pe Facebook.

Locul lui Sorin Cîmpeanu a fost luat de Ligia Deca, fost consilier prezidenţial în cadrul Departamentului de Educaţie şi Cercetare al Administraţiei Prezidenţiale.

Ultima demisie înregistrată este a fostului ministru al Apărării, Vasile Dîncu care a venit la aproape două săptămâni după ce a provocat reacții dure pe scena politică pentru afirmația că negocierile reprezintă singura șansă pentru încheierea războiului din Ucraina.

Câteva zile mai târziu, întrebat de jurnaliști despre această afirmație președintele Klaus Iohannis i-a transmis lui Dîncu „să citească mai frecvent revista presei”, fără să îl numească pe Vasile Dîncu.

Pe 24 octombrie, Vasile Dîncu și-a anunțat pe Facebook demisia din funcția de ministru al apărării, din cauza „imposibilității colaborării” cu președintele Klaus Iohannis.

Vasile Dîncu a fost înlocuit de social democraţi cu Angel Tâlvăr, parlamentar şi preşedinte al organizaţiei PSD Vrancea.

Demisia care se lasă aşteptată

O demisie mult cerută de social democraţi este cea a ministrului Energiei, Virgil Popescu. Ministrul PNL al energiei a fost atacat sistematic în ultima jumătate de an de social democraţi , considerând că nu se implică în rezolvarea situaţiei din energie.

Virgil Popescu a fost acuzat, printre altele, de „liberalizarea haotică” a pieței de energie, ceea ce, potrivit PSD, a dus la un haos, de faptul că schema de compensare nu a temperat creșterile prețurilor la energie și gaze, dar și de privatizarea termocentralei Mintia.

FOTO: Cea mai aşteptată demisie este a lui Virgil Popescu

 
În luna iulie, premierul Nicolae Ciucă se declara mulţumit de activitatea cabinetului său

În luna iulie, premierul Nicolae Ciucă spunea la şapte luni de guvernare că “am trecut împreună peste criza sanitară, am stabilizat criza energetică, iar acum gestionăm și avem sub control efectele pe care România, asemenea multor state, le resimt ca urmare a războiului din Ucraina”.

El amintea atunci că Programul de Guvernare „are ca principii de bază transparenţa, rezilienţa, stabilitatea, echitatea şi eficienţa, prin aplicarea cărora punem în centrul preocupărilor noastre cetățeanul” „Sprijin pentru România, programul în valoare de 17,3 miliarde de lei, completează măsurile de protejare a cetățenilor și economiei de efectele crizelor multiple. Totodată, utilizarea cât mai eficientă a fondurilor europene și naționale, apărarea intereselor românilor și României la nivelul Uniunii Europene, NATO și în relația cu partenerii noștri strategici, respectarea principiilor de integritate și moralitate au fost și continuă să fundamenteze acțiunile Guvernului”, a continuat premierul.

Temele fără de sfârşit ale anului 2022

PNRR, scandalul fără sfârşit. Nu mai puțin de 55 de jaloane și ținte are Guvernul de îndeplinit până la finalul acestui an, fiind trimestrul cu numărul cel mai mare de obiective în ceea ce privește PNRR. Primele două trimestre din 2022 au avut împreună 51 de jaloane și ținte.

Majorarea pensiilor şi renegocierea din PNRR. O mare problemă pentru Guvern este reforma pensiilor speciale. Mai precis, au oscilat de la promisiuni de eliminare a unor pensii speciale, apoi de suprataxare a lor sau au subliniat că unele categorii socio-profesionale trebuie scoase din reformă și au încercat să deranjeze cât mai puțin beneficiarii lor.

Criza energetică, voucherele sociale şi plafonarea preţurilor. Românii cu venituri mici, de sub 1.000 de lei pe lună, ar putea primi noi vouchere. De această dată, pentru a plăti o parte din facturile la curent electric și gaze, dar și ca să cumpere electrocasnice noi, mai economice. Finanțarea ar urma să fie asigurată din bani europeni pentru care guvernul negociază cu oficialii de la Bruxelles decontarea acestor sume.

Rocada premierilor

Frecvența certurilor dintre PSD și PNL pe teme nerezolvate de prea mult timp creionează acest peisaj în care partidele parcă s-ar afla în opoziție și nu împreună la guvernare.

În luna mai 2023 va avea loc rotația premierilor, aşa cum au stabilit cele două partide în toamna anului trecut. Liderii celor două partide, PNL și PSD, au stabilit ca în 2023 să nu se schimbe doar premierul, ci să se rotească și ministerele avizatoare și cele „de forță”. Astfel, Justiția și Internele vor ajunge la PSD, iar Finanțele, Apărarea și Secretarul General al Guvernului vor fi ale liberalilor.