Annie Muscă a scos pe piață cartea biografică „Sebastian Papaiani. De la început până la sfârșit”, la sfârșitul anului 2019. Cartea a apărut la Editura Terra din Focșani și faptul că este unica biografie a actorului născut la Pitești în 1936, o face cu atât mai interesantă.
Cu un sumar impresionant, în peste 24 de capitole, Annie Muscă reușește să povestească într-o manieră caldă, intimă dar, în același timp, obiectivă, viața unuia dintre cei mai îndrăgiți actori.
De la originile sale grecești și aromâne ori povestea trainicelor prietenii din copilărie, până la admiterea la Institutul de Teatru din București și debutul pe scena Teatrului din Sibiu în 1960. De la iubirile adolescentine sau nereușita primului mariaj până la zecile de apariții pe marele ecran sau peregrinările teatrale din ultima parte a vieții.
De la pasiunea pentru fotbal sau frăția de cruce cu actorul Ștefan Iordache la faimoasele partenere de cinema, unele dintre ele trecute în lumea umbrelor. Iată doar câteva dintre aspectele redate cititorului în premieră.
Din nefericire, pandemia de coronavirus a încetinit difuzarea acestei cărți în librării. Detalii despre procurarea acestei cărți, pot fi găsite direct de la autoarea cărții: animusca@yahoo.fr sau www.facebook.com/annie.musca.
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru infoactual.ro, Annie Muscă ne povestește cum a ajuns să scrie biografia marelui actor Sebastian Papaiani. Autoarea ne spune printre altele că pensionarea forțată l-a întristat pe marele actor, care se simțea încă motivat și pasionat să continue să-și facă meseria pe care o iubea atât de mult.
Sebastian Papaiani nu suporta minciuna, ranchiuna, ifosele. Iubea nespus oamenii și asta se simțea în jurul lui, căci oamenii se simțeau bine în compania lui. În ceea ce privește politica, Papaiani nu s-a declarat nici de dreapta, nici de stânga. Avea felul propriu de a-și iubi țara, considerând că „Acolo unde ți-e bine, acolo ți-e patria”.
Infoactual.ro: Vă rog să vă prezentați, pe scurt, pentru cititorii noștri. Cine este Annie Muscă? Ce pasiuni aveți? Cum ați ajuns să scrieți biografiile atâtor personalități românești (Dumitru Prunariu, Dan Puican, Dan Mihăescu, Tudor Vornicu, Sebastian Papaiani)?
Annie Muscă: Pasionată de viețile altora, am ajuns să mă „convertesc” la o profesie aproape inexistentă în România, aceea de biograf. Pentru ca trecerea timpului să nu șteargă amintirile, iată de ce… ascult și rescriu vieți.
Unii dintre eroii mei au dispărut demult sau de curând, alții trăiesc, dar nu au vârstă, ci doar amintiri și vise.
Cum am ajuns să scriu biografii…
Totul s-a „declanșat” la câțiva ani distanță de frecventele mele „promenade” prin demisolul Librăriei Payot de la Fribourg, orașul elvețian unde am studiat limba franceză în anii ’90 și ai cărui locuitori vorbesc trei limbi. Stăteau aliniate pe rafturi biografii impunătoare, una și una, de pe coperta căror răzbăteau o multitudine de personalități internaționale. De la filosofi și oameni de știință, profesori și medici, până la profesioniși ai literelor sau ai muzicii, actori și interpreți …
Revenind în România, am început să mă gândesc în mod serios la această preocupare de a scrie despre alții, într-o încercare a mea de a demonstra că și noi avem personalitățile noastre care pot deveni, prin intermediul unui biograf, personaje de carte.
Annie Muscă: „Pe parcursul întâlnirilor noastre, am început să descopăr omul din spatele scenei și omul de dincolo de ecranul de pânză al cinematografului”
Infoactual.ro: Cum v-ați întâlnit cu Sebastian Papaiani? Ce impresie aveați despre marele actor înainte de a-i scrie biografia? Vi s-a schimbat modul de a-l percepe după ce l-ați cunoscut atât de profund?
Annie Muscă: Cu ani în urmă, după ce publicasem prima mea carte, biografia omului de televiziune Tudor Vornicu, îmi notasem într-un carnețel pe lângă o serie de nume de personalități care excelaseră în anumite domenii și câteva nume de mari actori. Printre acestea se afla și numele lui Sebastian Papaiani.
L-am contactat telefonic la un moment dat, invitându-l să devină personaj în cartea vieții sale, după ce întruchipase o sumedenie de personaje încă din 1960, anul în care terminase Institutul de Teatru din București. Răspunsul a venit de la celălalt capăt al firului, de un firesc absolut: „Da, sigur, dar ce ar trebui să fac eu? Că la scris nu mă pricep”.
A urmat o perioadă în care, involuntar, personajele s-au tot cernut. Unele au trecut în fața celorlalte, altele au dispărut complet, dar Papaiani a rămas undeva, într-un colț al listei și al sufletului meu într-un fel de așteptare. Până la momentul în care a apărut o persoană, cu admirație reală pentru actorul Sebastian Papaiani, care a considerat că un actor de talia lui ar trebui să aibă o biografie autorizată. Mă refer la Dl. Emilian Iacob, cel care a susținut financiar acest proiect editorial.
Pe Sebastian Papaiani îl cunoșteam de pe scenă, de pe marele și micul ecran, asemeni oricărui cinefil. Era un actor care jucase și mult teatru, dar se remarcase, mai ales, în cinema. Dacă la început îl privisem asemeni oricărui iubitor de teatru și film, pe parcursul derulării întâlnirilor noastre, când începusem să pătrund în universul intim al actorului, am început să descopăr omul din spatele scenei și omul de dincolo de ecranul de pânză al cinematografului.
Și nu a fost un drum ușor în această cunoaștere. Dar când abordezi oamenii din fața ta cu iubire și cu multă înțelegere, când dai deoparte subiectivismul și încerci să urmezi firul realității, nu îți poți schimba percepția față de un om, indiferent care ar fi fost existența lui.
Infoactual.ro: Întâlnirile cu marele actor, interviurile, discuțiile pe care le-ați avut presupun muncă, răbdare, curiozitate și multă iubire. Cum l-ați perceput pe Sebastian Papaiani? Îi plăcea să povestească despre viața lui? Au existat amintiri care i-au adus lacrimi în ochi (și dacă da, care ar fi acelea)?
Annie Muscă: Avea har de povestitor, știind să te poarte cu blândețe și umor printre bucuriile și nefericirile vieții. Cele mai pregnante amintiri ale actorului în ultimii ani de viață au fost cele legate de „neamurile” sale. În special de tatăl său, căruia i-am acordat și un capitol special. Alexandru Papaiani, alintat Alecu în familie, revenea adesea în confesiunile actorului. Apoi mama Paraschiva, bunicii dintre tată –Sevastia și Takis Ianis Papayanis, cei dinspre mamă – Marioara și Fritz Ferdinand Laszlo; anii de școală, profesorii și colegii, episodul exmatriculării din Școala Comercială de la Pitești, toate au umplut atmosfera lungilor noastre seri de convorbiri.
Sebastian Papaiani iubea nespus oamenii și prefera să se amuze pe seama răutății unora
Infoactual.ro: Vorbea cu drag despre oameni? Era împăcat cu viața sa? L-ați simțit ca pe un om care și-a iubit viața sau care are lucruri de reproșat, de reclamat?
Annie Muscă: Iubea nespus oamenii și prefera să se amuze pe seama răutății unora, doar ca să nu mă facă părtașă la urâțeniile realității. L-am simțit împăcat cu viața, dar, asemeni oricărui muritor, fărâme de regret se amestecau în povestirile sale….
Infoactual.ro: Ce-l făcea fericit pe domnul Papaiani? Ce-i plăcea să mănânce? Există lucruri pe care nu le suporta sub nicio formă?
Annie Muscă: Am simțit că fericirea sa însemna intrarea în scenă, jocul, întâlnirea cu publicul… I-am perceput tristețea ultimilor ani, când pensionarea forțată (nu doar el a avut parte de așa ceva) îl îndepărtase de teatru. Desconsidera legile care impun artiștilor să se retragă când încă aceștia mai pot oferi ceva publicului. Nu suporta minciuna, ranchiuna, ifosele…
Sebastian Papaiani cu Emilian Iacob- general manager TAJ restaurant
În privința preparatelor culinare, actorul prefera, în general, mâncărurile tradiționale, dar pentru că noi ne întâlneam adesea la TAJ (restaurantul indian care ne-a găzduit, situat în apropierea casei maestrului), am reușit să aflu care erau preparatele sale favorite din bucătăria indiană: Samosa, Saag Gosht și Naan. Ce nume duioase!!! Degeaba le-aș descrie pentru cititori, dacă aceștia nu le-ar gusta măcar o dată….
Sebastian Papaiani își făcea propria lui politică
Infoactual.ro: Ați putea să ne spuneți care era relația marelui actor cu politica? Era un om mai degrabă de stânga sau de dreapta?
Annie Muscă: Rar aducea în discuție chestiuni de politică. Însă, președinții României nu scăpau neluați în vizor de îndrăgitul actor, care îmi dădea impresia că nu era nici de stânga, nici de dreapta. Papaiani își făcea propria lui politică. Cred că pentru el era potrivită expresia: „Ubi bene ibi patria”.
Infoactual.ro: Ce părere avea de colegii săi actori? Avea vreun actor preferat?
Annie Muscă: Adesea îi pomenea cu regret și lacrimă în glas pe colegii săi actori care părăsiseră lumea aceasta. Unii dintre ei, poate prea devreme. Existau și seri în care încerca să nu-și mai amintească numele celor care cândva îi pricinuiseră unele neajunsuri. Nu știu să fi avut vreun actor preferat, dar știu că îi trata cu aceeași admirație și iubire pe cei din generația lui și pe cei foarte tineri. Și vărsa un strop de vin pentru bunii lui prieteni-actori: Ștefan Iordache, Ilarion Ciobanu, Colea Răutu….
Infoactual.ro: Ce credea Sebastian Papaiani despre poporul român?
Annie Muscă: Îl vedea exact așa cum este… În „straiele” lui. Cu hibele lui, dar și cu oamenii lui frumoși, unii dintre ei….
De fiecare dată când venea la teatru, soția lui, Marcela, îi lăsa un trandafir în cabină
Infoactual.ro: Dacă bunica sa, Maia, a fost etalonul micului Bică, așa cum i se spunea maestrului în copilărie, în ceea ce privește credința în Dumnezeu, care credeți că i-a fost, mai târziu, stâlpul, sprijinul? Care era relația maestrului cu Dumnezeu?
Annie Muscă: Cred că soția sa, Marcela, a constituit echilibrul lui. Ea era cea care îl aștepta de fiecare dată cu drag acasă de la teatru, din turnee, de la filmări, de la șuetele nocturne cu prietenii care se încheiau în zori. Și poate discreția ei, față de lume în general, a contat enorm în existența actorului.
Nu de puține ori, Marcela mergea la teatru ca un spectator obișnuit, ocupând un loc undeva în ultimele rânduri, și îi lăsa în cabină un trandafir… Un gest care spune multe.
Cât despre relația maestrului cu Dumnezeu, aceasta rămâne totuși o legătură tainică. E drept că actorul îl pomenea adesea pe Cel de Sus, când privea retrospectiv viața care îi oferise atâtea și atâtea… Sau, atunci când vorbea despre nepoata sa, Medeea, era convins că tot un dar de la Dumnezeu era și ea.
Infoactual.ro: Care este cea mai pregnantă senzație pe care o aveți când vă gândiți la Sebastian Papaiani? Cu ce cuvânt l-ați asocia?
Annie Muscă: Poate senzația atingerii brumei reci de pe un pahar cu vin alb de la gheață?? Că tot ne-a însoțit licoarea aceasta de-a lungul rendez-vous-urilor noastre…. Sau poate lirismul romanței fredonate de el însuși… Cert este că l-aș asocia întotdeauna pe Sebastian Papaiani cu cuvântul „emoție”.
Infoactual.ro: Există și alte personalități cărora ați vrea să le scrieți biografiile? Dacă da, care sunt acestea?
Annie Muscă: Există, desigur, dar nu le voi dezvălui numele. Tot ceea ce vă pot spune este că vor urma și câteva personaje feminine și că mi-aș dori să scriu la un moment dat despre viața unui medic, așa cum vreau foarte mult să scriu despre cea a unui creator de muzică de film, de la noi sau din lumea largă.
„Sebastian Papaiani. De la început până la sfârșit”
Cele peste 300 de note de subsol întregesc universul artistic, punând la dispoziția cititorului, avizat sau amator de scrieri biografice, micro-fișe ale celor dispăruți.
Este vorba despre nume de regizori și actori, de dramaturgi și scenografi, de interpreți și compozitori de muzică de film sau de scenă.
Fișele premierelor teatrale și filmografia absolut completă din anexa cărții constituie un document bibliografic necesar studenților la teatru și la film, și de ce nu, celor care au nevoie de date exacte în cercetările întreprinse.
