Fostul ministru Florian Bodog, după trimiterea în judecată de DNA: „Sunt, fără dubiu, nevinovat”

Fostul ministru al Sănătăţii Florian Bodog, care a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie într-un dosar în care este acuzat de abuz în serviciu şi fals intelectual, se declară nevinovat. Bodog susține că nu a prejudiciat niciodată statul cu nimic.

„Vestea trimiterii în judecată de către DNA este una aşteptată. Voi avea ocazia cât mai curând, în faţa instanţei, să fiu declarat nevinovat, pentru că probele aduse împotriva mea nu atestă acuzaţiile făcute de procurori. Aşa cum am mai spus, activităţile prestate public de către consiliera mea de atunci sunt accesibile oricui pentru verificare, printr-o simplă căutare pe internet. De altfel, eu am prezentat deja probe clare! Este rândul procurorilor să îşi prezinte dosarul. Din punctul meu de vedere totul este cât se poate de limpede: nu am prejudiciat niciodată statul cu nimic şi sunt, fără dubiu, nevinovat. Toate astea, în vreme ce ne aflăm sub o guvernare care ascunde, într-o imunitate totală, numărul de morţi”, a scris pe Facebook senatorul.

Florian Bodog acuzat de abuz în serviciu şi fals în înscrisuri

Conform comunicatului DNA, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de combatere a corupţiei au dispus trimiterea în judecată a lui Florian Dorel Bodog, senator în Parlamentul României, la data faptelor având funcţia de ministru, pentru abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată (12 acte materiale), fals intelectual, în formă continuată (12 acte materiale) şi fals în înscrisuri sub semnătură privată (trei infracţiuni).

Procurorii consemnează în rechizitoriu că, în calitate de ministru al Sănătăţii, Florian Bodog ar fi acţionat în mod direct pentru ca Olivia Andreea Marcu, angajată în funcţia de consilier personal, să îşi încaseze drepturile salariale pe o perioadă de 12 luni fără să se fi prezentat la serviciu şi fără să fi prestat activităţile la care era obligată prin contract. În același timp, deoarece aceasta nu era prezentă fizic la locul de muncă, demnitarul ar fi semnat în locul persoanei respective o serie de acte.