Actual

Istoria zilei de Crăciun. De ce sărbătorim pe 25 decembrie

Istoria zilei de Crăciun. De ce sărbătorim pe 25 decembrie
sursa foto jurnalul.ro

Perioada sărbătorilor de iarnă este una dintre cele mai așteptate momente din an. Oamenii sunt plini de bucurie și se distrează alături de cei dragi. Ziua de Crăciun este plină de tradiții și obiceiuri. Oamenii stau la mese îmbelșugate și se bucură de preparatele făcute cu grijă.

Încă din Antichitate, de Crăciun se sărbătorea nașterea lui Iisus Hristos. De-a lungul secolelor, acest moment a devenit o sărbătoare care se petrece alături de familie. Toți cei dragi se strâng sub același acoperiș și oferă cadouri. De asemenea, copiii sunt extrem de fericiți să primească toate lucrurile pe care și le doresc de la Moș Crăciun.

Istoria zilei de Crăciun

Primii creștini nu au comemorat nașterea lui Iisus pe 25 decembrie. Deoarece credeau că aceasta a avut loc în septembrie, în timpul Ros Hashana, o sărbătoare evreiască. Împăratul roman Aurelian a declarat 25 decembrie, ziua Saturnaliei din anul 264, ca fiind „Natalis Solis Invicti”. Sau sărbătoarea nașterii invincibilului Soare.

Pentru prima dată, Papa Iulius I a declarat în mod oficial în anul 320 că Iisus s-a născut pe 25 decembrie. Împăratul Constantin cel Mare a desemnat această zi ca sărbătoare a nașterii lui Iisus în anul 325. În plus, el a instituit o săptămâna de șapte zile. Cu duminicile ca „zile sfinte” și o dată flexibilă pentru Paște.

Crăciunul în secolul al XIX-lea

În ciuda tuturor acestor lucruri, majoritatea țărilor nu au recunoscut Crăciunul ca sărbătoare legitimă încă din secolul al XIX-lea. În urmă cu mai bine de un mileniu, creștinii sărbătoreau Anul Nou la 25 decembrie. Ziua cea mai apropiată de solstițiul de iarnă.

Acest lucru s-a întâmplat în Franța până în 1564, în Rusia până în timpul Sfântului Petru cel Mare. De asemenea, în Țările Române până la sfârșitul secolului al XIX-lea. Alabama a fost primul stat din Statele Unite care a recunoscut Crăciunul ca sărbătoare oficială, în 1836.

Sărbătoare creștină

Potrivit credinței populare, Fecioara Maria trebuia să dea naștere fiului lui Dumnezeu. Iar ea și Iosif au mers din casă în casă cerând adăpost. Ea ajunge în casa bătrânilor Crăciun și Crăciunoaia. Dar aceștia refuză să o primească pentru ca ea să nu le „spurce” casa. Fiind vorba de un copil conceput din greșeală.

Fecioara Maria a intrat în ieslea vitelor, unde agonia nașterii o copleșește. Fiind moașă, Crăciunoaia a ascultat strigătele acesteia. Din milă, s-a oferit că o ajute. Când Crăciun a aflat, s-a înfuriat, i-a retezat mâinile bătrânei și a fugit de acasă.

Crăciunoaia a făcut tot ce a putut, umplând o oală cu apă, încălzind-o și încercând să spele copilul. Când acesta și-a scufundat mâinile în apă, așa cum îi spusese Maria, a fost vindecată pe loc, conform Digi24 .