Actual Economic

La Tribunalul Băncii Mondiale de la Washington se dezbate ultima parte a procesului Roşia Montana – compania Gabriel Resources

La Tribunalul Băncii Mondiale de la Washington se dezbate ultima parte a procesului Roşia Montana – compania Gabriel Resources

Daune financiare de 4,7 miliarde de dolari. Atât cer canadienii de la compania Gabriel Resources de la statul român ca urmare a eșecului proiectului minier privat de la Roșia Montană. Tribunalul Băncii Mondiale de la Washington parcurge ultimele etape ale procesului declanșat de compania Gabriel Resources împotriva Statului Român.

La Tribunalul Băncii Mondiale de la Washington se dezbate ultima parte a procesului Roşia Montana – compania Gabriel Resources

Tribunalul Băncii Mondiale de la Washington parcurge ultimele etape ale procesului declanșat de compania Gabriel Resources împotriva Statului Român, ca urmare a eșecului proiectului minier privat de la Roșia Montană.

Canadienii vor daune financiare de 4,7 miliarde de dolari americani pentru faptul că autorităţile române nu au avizat proiectul minier şi au amânat o decizie timp de peste 10 ani.

În perioada septembrie – octombrie 2022, la dosar au fost depuse o serie de documente, printre care și memorii ale unor entități care au cerut să intervină în cauză, de partea uneia sau alteia dintre părți. Instanța a acceptat documentele, iar pe data de 18 octombrie 2022 fiecare dintre cele două părți au depus observații cu privire la memoriile depuse la dosar.

La sfârșitul lunii decembrie 2021, președintele Tribunalului a declarat că a început deliberarea și că va pronunța o hotărâre în 2022. În ianuarie 2022, Tribunalul a confirmat că a analizat cu atenție dosarul cauzei și că va continua procedura de deliberare. În aprilie 2022, instanța a informat părțile că a avut numeroase deliberări pentru a ajunge la o decizie cu privire la cererile și apărările în cauză și că a ajuns la concluzia că există anumite aspecte ale cauzei pentru care are nevoie de informații suplimentare.

A fost emisă o listă limitată de întrebări suplimentare către părți, cu scopul de a avea un dosar complet atunci când își va încheia deliberările privind cauza în ansamblu și va pregăti sentința.

Reclamanții (Gabriel Resources) au depus un răspuns la întrebări la data de 14 iunie 2022, iar pentru pârât (Statul Român) s-a solicitat depunerea unui răspuns până la data de 19 septembrie 2022. Tribunalul și-a rezervat, de asemenea, posibilitatea unei runde suplimentare de observații din partea părților cu privire la întrebări, dacă va considera că este necesar, în urma examinării primei runde de pledoarii.

Este posibil ca Tribunalul să solicite o etapă procedurală suplimentară înainte de emiterea unei hotărâri

„În ciuda declarației Tribunalului că ar pronunța o hotărâre în 2022, nu există nici un termen specificat în Regulamentul ICSID aplicabil în acest caz.

În plus, este posibil ca Tribunalul să solicite o etapă procedurală suplimentară înainte de emiterea unei hotărâri. Orice hotărâre poate face obiectul unei cereri de anulare (deși o astfel de cerere de anulare poate fi formulată doar pentru motive foarte limitate în temeiul Regulamentului ICSID)”, se precizează în ultimul raport financiar al companiei canadiene, făcut public în august 2022.

Cel mai probabil, decizia va fi amânată pentru anul 2023. În iulie 2021, Peisajul minier Roşia Montană a fost pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Gabriel Resources a iniţiat proiectul minier prin intermediul societăţii locale Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).

„RMGC deţine licenţa minieră pentru Roşia Montană de 23 de ani, din decembrie 1998, dar până în prezent nu a reuşit să obţină autorizaţiile şi licenţa socială pentru construirea şi exploatarea proiectului.

Între timp, acest arbitraj durează de mai bine de şase ani. Ca urmare a eşecului RMGC de a dezvolta proiectul, Roşia Montană nu a beneficiat de dezvoltarea economică pe care se aştepta să o aducă investiţia. Lipsa dezvoltării economice, la rândul său, a subminat stabilitatea socială a localităţii, inclusiv ca urmare a depopulării din cauza achiziţionării de către RMGC a proprietăţilor pentru a face loc investiţiei”, se precizează într-un document depus de avocaţii României.

Compania canadiană acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie.