Lăsatul Secului, sărbătoare mare la români. Tradiție păstrată cu sfințenie

Lăsatul secului, sărbătoare mare la români.  Conform calendarului creștin ortodox, lăsatul secului are loc pe 14 noiembrie. În fiecare an, creștinii sărbătoresc lăsata secului, o sărbătoare care anunță începutul ultimului post din an, postul Crăciunului. Această variază de la patru la șase săptămâni aproximativ, în funcție de rit și loc.

Conform tradiției stabilite de Biserica Ortodoxă, Postului Crăciunului este un post al bucuriei. De aceea, pe lângă abținerea de la mâncărurile „de dulce” și alte renunțări, Biserica propune un program liturgic în care un loc special îl ocupă colindele tradiționale.

Singurul post care are doua Lăsatul Secului este cel al Sfintelor Pasti, cunoscut și sub numele de Postul cel Mare. Primul Lăsatul Secului este pentru carne și se ține în Duminica Infricosatei Judecati, iar celălalt este pentru ouă, pește și lactate.

În toate zonele rurale din România această sărbătoare joaca un rol extrem de important. Foarte multe tradiții s-au păstrat. De exemplu, în Bărăgan, un vechi obicei ne spune că de lăsatul secului trebuie strânse toate oasele şi resturile de mâncare într-o faţă de masă. A doua zi trebuie aruncate afară spre răsărit, spunându-se următoarele cuvinte: „Păsările cerului! Eu vă dau vouă hrană din masa mea, cu care să fiţi îndestulate şi de la holdele mele oprite”, menţionează specialiştii de la Centrul pentru Conservarea Tradiţiilor Ialomiţa. Se crede că practicând acest obicei vrăbiile, mai ales, nu vor strica ogoarele.

În ziua de lăsata secului, gospodarii din Bărăgan mănâncă sarmale şi carne friptă, beau ţuică şi vin nou. Este important ca finii să vină la nași fără să fie chemați. Nu vin cu mâna goală, ci cu plocon: o găină friptă, un colac mare uns cu miere sau turtă în foi şi o sticlă cu vin. Ei îşi cer iertare pentru greşelile de peste an, iar naşul, după ce îi iartă, întinde masa. La desert, se servesc plăcinte cu fructe şi cu legume, dar mai ales cu struguri sau cu stafide, care simbolizează sporul şi vigoarea spirituală.

O altă tradiţie legată de ziua de 14 noiembrie, spune că femeile nu au voie să coasă, nu torc şi nu ţes deoarece, dacă face asta, respectiva gospodină va fi lovită de rele şi de boli. De asemenea, de lăsatul secului, dacă dai împrumut ceva din casă, se vor înmulţi lupii şi vor coborî în sat. Femeile fac turte de mălai şi le dau de pomană pentru morţi şi vii, potrivit evz.ro.

Aceasta sărbătoare marchează și acel moment de cumpănă dintre noul an agrar și cel vechi. În funcție de aceasta sărbătoare sunt ținute si obiceiurile și datinile locului.