Lumea văzută prin ochiul jurnalistului: ”În Hong Kong, libertatea de exprimare a fost asasinată”

Lumea văzută prin ochiul jurnalistului, de la criza coronavirusului, la implicarea tot mai agresivă a Chinei și problemele cu care se confruntă Europa.

Decizie controversată a președintelui Trump

În SUA, cazurile de coronavirus depăşesc 3 milioane şi un numar record de peste 60.000 de îmbolnăviri într-o singură zi, scrie USA Today. Virusul a ucis mai mult de 130.000 de americani şi a pus sub presiune sistemul medical, adaugă cotidianul din SUA.

Decizia preşedintelui Trump de a retrage America din OMS dăunează luptei globale împotriva Covid-19 şi reflectă unilateralismul SUA, a comentat un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, citat de USA Today.

 

„În Hong Kong, libertatea de exprimare a fost asasinată”

La rândul lor, Statele Unite consideră acum China drept “cea mai mare amenintare la adresa lor”, informează The Times cu referire la un nou studiu strategic estimativ al Pentagonului.

Mai multe ziare straine comentează evoluţia situaţiei din Hong Kong.

Poliţia secretă a Beijingului “va funcţiona dintr-un hotel de patru stele care oferă o perspectivă asupra principalelor zone de protest – şi o piscina pe acoperis”, relatează Washington Post.

„În Hong Kong, libertatea de exprimare a fost asasinată”, remarcă Liberation.

În editorialul intitulat “UE şi provocarea Hong Kongului”, Le Monde atenţionează că “lovitura de forţă a Beijingului asupra fostei colonii britanice pune la încercare voinţa UE de a-şi apăra valorile” şi este de părere că “se impune o reacţie mult mai fermă”. Pentru UE „nu se pune problema să intre într-o confruntare cu China, nici să facă front comun cu SUA în voinţa de a regla diferendul lor cu Beijingul printr-un unilateralism care până acum s-a dovedit puţin eficient.” Iar dacă iluzia potrivit căreia China va rămâne o putere a statu quo-ului a “fost de durată”, acum, “odată cu pandemia, maştile au căzut. China lui Xi Jinping este dezinhibată, înmulţindu-şi demonstraţiile de forţă în toate direcţiile, folosind o retorică agresivă pentru a-şi impune politica şi a discredita modelul european, justificând astfel definiţia de ‘rival sistemic’ adoptată de Bruxelles în 2019”, punctează cotidianul parizian.

 

Ungaria, Serbia şi Slovenia cer restabilirea balanței puterii în Europa

Pentru UE problemele nu vin însă doar din afară, după cum opinează liderii Ungariei, Serbiei şi Sloveniei, citaţi de Euractiv. Într-o videoconferinţă, cei trei au vorbit despre “ameninţarea unor conflicte regionale şi necesitatea restabilirii balanţei puterii în Europa, după Brexit şi criza Covid-19.

Euractiv aminteşte că “în condiţiile în care relaţiile dintre Pristina şi Belgrad rămân dificile, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel vor găzdui împreună un summit video al Serbiei şi Kosovo, vineri 10 iulie. Deocamdată, Belgradul a fost scena unor proteste violente faţă de noile măsuri de izolare instituite pe fondul creşterii infectărilor, relatează The Guardian.

Cotidianul londonez aminteşte că „săptămâna trecută, partidul preşedintelui Vucici a câştigat alegerile parlamentare cu o majoritate zdrobitoare, la scrutinul boicotat de majoritatea opoziţiei, care s-a plâns de intensificarea autoritarismului. Unii l-au acuzat pe Vucici că a pus capăt restricţiilor prea devreme, pentru a facilita organizarea alegerilor, iar mare parte a mâniei exprimate la proteste s-a bazat pe impresia că măsurile de siguranţă anti-coronavirus au fost croite pe măsura situaţiei politice”, menţionează The Guardian.

 

Există riscul ca rețelele sociale și coronavirusul să pună în pericol drepurile omului

Emerging Europe face o analiză a impactului Covid-19 asupra democraţiei şi drepturilor omului în lumea întreagă. “În mod îngrijorător, pandemia pare a fi pretextul unor măsuri represive împotriva unor voci critice sau ale opoziţiei sau împotriva unor minorităţi religioase, entice sau sexuale”.

Iar Wall Steet Journal relatează că potrivit unui nou audit realizat de o firmă de avocatură angajată de Facebook, „gigantul social-media a avut o poziţie mult prea reactivă şi lentă faţă de discursul urii”. The Guardian punctează că „deşi promovarea libertăţii de exprimare este un lucru bun, aceasta ar trebui să li se aplice tuturor” întrucât „prioritizarea libertăţii de exprimare faţă de toate celelalte valori precum egalitatea şi nediscriminarea, este profund neliniştitoare pentru auditori”. Pe scurt, Facebook a provocat „regrese serioase” pentru drepturile omului, conchide Financial Times.