Mama lui Mircea Badea, întâmplare emblematică pentru prăbuşirea învăţământului românesc: Încerc să mă obișnuiesc cu neobișnuitul

Mama lui Mircea Badea, întâmplare emblematică pentru prăbuşirea învăţământului românesc. Mariana Badea a relatat o întâmplare, trătă de ea, care conturează perfect situația zilelor noastre.

”BUMERANGUL CUVINTELOR! NIAGARA AGRAMAȚILOR, A FLECARILOR ȘI A IGNORANȚILOR NE INUNDĂ ZILNIC EXISTENȚA!

„SĂ AIBĂ” – NIMICIT DE „să aivă” ȘI „să aive”!

Pe podium se situează formele „să aibe” şi „să aive”! Am auzit foarte puține persoane care pronunțau corect „SĂ AIBĂ”. M-am întrebat dacă nu cumva am luat-o razna şi sunt total neinformată despre faptul că DOOM a admis „triplete” literare. Toată viaţa, am crezut (ce naivitate!) că oricine ştie să conjuge „a fi” şi „a avea”, să facă acordul predicatului cu subiectul, dar de la fosta „ministreasă” încoace m-am „desconvins”, cum zicea Rontzi. Acesta este prezentul, dar cum va arăta viitorul?!

Vă povestesc o întâmplare reală, trăită de mine „în direct” şi care mi se pare emblematică pentru prăbuşirea învăţământului românesc, pentru mediocritatea care amenință să stăpânească în ţărişoară.

În catalogul unui supermarket, mi-au plăcut nişte huse pentru scaunele de la maşină, aşa că, dis-de-dimineaţă, m-am dus împreună cu soţul să le achiziţionez. Eram singurii clienţi şi doi-trei vânzători vlăguiţi deja. Îi explic unui tânăr cu privire ploioasă ce caut, el mă trimite la raft să văd singură dacă au sau nu. Nu erau! Uşor enervată, întreb ce rost are catalogul, nu acela de a informa?!

Tânărul îmi răspunde cu un ton superior că ştie ce înseamnă „a informa”, că doar a fost „olimpic” la română, faza pe şcoală! Îmi pierd cumpătul şi-i spun cu ironie că nu i-a folosit la nimic „performanţa”.

Atunci, cu un aer olimpian, îmi spune textual:

– De ce vorbiţi aşa, doamnă?! Eu sunt student la două facultăţi!

Înţepenesc, fac ochii mari şi întreb uluită:

– Eşti student la două facultăţi şi ai serviciu de 10 ore pe zi?!?!

– Da, îmi răspunde nonşalant, mi-am luat „servici” că mă plictiseam…

În secundele următoare mi-au trecut prin minte cei cinci ani de facultate (atâţia se făceau atunci la Universitate), cu câte 16-18 examene pe an (oral şi scris), licenţa cu probe orale şi scrise plus lucrarea care trebuia să fie originală şi nemaivăzută… Tânărul cu „servici” de 10 ore pe zi studiază la două facultăţi şi are toate şansele să devină ministru în Guvernul României, mai ales dacă-şi va completa „studiile” cu două-trei adeverințe. Am din ce în ce mai puţine legături cu lumea în care trăiesc. Dar încerc să mă obișnuiesc cu neobișnuitul”, a scris Mariana Badea, profesoară de limba și literatura română, pe Facebook.