Diverse

Motivele pentru care sârbii și ungurenii au emigrat în Țara Românească. O localitate în sudul României a fost înființată cu sârbi

Motivele pentru care sârbii și ungurenii au emigrat în Țara Românească. O localitate în sudul României a fost înființată cu sârbi
rastko.rs

„Sub domnia lui Ioan Caragea, la Bucureşti şi Craiova s-a înfiinţat câte un «Isprăvnicat al străinilor»”.

La sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, sârbii şi bulgarii, locuitori ai paşalâcului de peste Dunăre, au emigrat în Ţara Românească. Aceştia au fost denumiţi generic „sârbi“.

Pe lângă „ungurenii“ din Ardeal, „sârbii“ au fost cea de-a doua categorie de locuitori care au venit în Ţara Românească, beneficiind şi ei de scutiri de la plata dărilor.

Oierii transilvăneni împânzit satele Munteniei şi Olteniei

În studiul „Sârbii în Ţara Românească“, istoricul Mihai Chiriţă a scris:

„Începutul l-au făcut oierii transilvăneni, cunoscuţi cu numele de ungureni, ardeleni, mărgineni, mocani, bârsani, trocani, moroieni, uceni, ţuţuieni. Ei au împânzit satele Munteniei şi Olteniei în căutarea de păşuni şi locuri de iernat în bălţile de la Dunăre. În scopul ocrotorii lor, în Ţara Românescă a luat fiinţă câte un «ispravnic al ungurenilor“ la Bucureşti şi Craiova, încă din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. În ceea ce priveşte sârbii, locuitori ai paşalâcului de peste Dunăre – ei puteau fi sârbi sau bulgari, uneori chiar români reîntorşi de peste Dunăre din refugiu. (…) Nu-i de mirare că în oraşe ca Bucureşti, Târgovişte Buzău, Slatina, Piteşti s.a.m.d au existat mahalale cunoscute sub numele de «Mahalaua Sârbi» şi nu ne îndoim că cel puţin în cazul Munteniei era vorba de bulgari. (…) Sub domnia lui Ioan Caragea, la Bucureşti şi Craiova s-a înfiinţat câte un «Isprăvnicat al străinilor». Aceştia au fost incluşi în slobozii, plătind birul şi dajdia la jumătate, în raport cu pământenii“.

Mai mult de 6.000 de familii au venit de peste Dunăre

În anul 1831 în judeţele Dolj, Romanaţi şi Mehedinţi existau 6.609 familii de băjenari venite de peste Dunăre.

„În ceea ce priveşte creşterea numerică a acestor slobozii, ea nu este tot timpul ascendentă, ci prezintă două stagnări în anii 1823 şi 1831, precum şi o recesiune în anul 1830. Prima stagnare îşi găseşte explicaţia în ocupaţia turceasă carte a urmat după Revoluţia lui Tudor Vladimirescu de la 1821, iar cea de-a doua în războiul Rahovei din anul 1821, când 868 de familii de băjenari dispar din slobozii. Este de presupus că locuitorii sloboziilor în cauză au fugit peste Dunăre la venirea armatelor ruseşti sau, pur şi simplu, au fost răpiţi de către turci“, potrivit istoricului Mihai Chiriţă.

Prinţul Barbu Ştirbei a adus sârbi pe moşia de la Băileşti, județul Dolj

În județul Dolj, unii boieri şi chiar prinţul Barbu Ştirbei au populat unele moşii cu „sârbi“.

FOTO pressalert.ro

„Semnificativ este faptul că în cazul judeţului Dolj, prinţul Obrenivici aduce pe moşia de la Poiana-Tunari sârbi, cu care înfiinţează localitatea Poiana Mare, cea mai mare după oraşul Craiova. În acelaşi timp, prinţul Barbu Ştirbei aduce pe moşia de la Băileşti sârbi“,  a precizat istoricul.

Populația de “ungureni” care a emigrat din Ardeal

Încă din secolul al XIII-lea a început migraţia populaţiei din Transilvania, dar a cunoscut diferite etape în care s-a mai estompat în funcţie de vicisitudinile istoriei.

FOTO voci.ro

Astfel, cea mai mare populaţie care a emigrat în Ţara Românească a fost cea a “ungurenilor” („stră-străbunicii” unor locuitori din zone ale Subcarpaţilor Getici), românii din Transilvania care au fost nevoiţi să-şi părăsească ţinuturile de baştină, să treacă munţii şi să se adăpostească în Ţara Românească şi chiar în Moldova, în număr mai mic, din cauza vieţii aspre şi a asupririlor la care au fost supuşi de către regimul ungar și austro-ungar.

De ce au emigrat românii din Transilvania timp de secole

Motivele pentru care românii transilvăneni au emigrat secole de-a rândul sunt nenumărate, iar dintre acestea menționăm:

  • confiscarea proprietăţilor celor care nu acceptau limba maghiară şi credinţa catolică,
  • persecuţiile împotriva ortodocşilor
  • negarea existenţei ca naţiune
  • îngrădirea dreptului de a-şi alege locul de muncă şi dreptul la liberă circulaţie,
  • fiscalitatea ridicată prin dări şi taxe exorbitante,
  • confiscarea şi distrugerea bunurilor,
  • întemniţări, bătăi,
  • pângărirea unor ritualuri, precum: botezul, cununia, înmormântarea, ori prigonirea preoţilor,

Cei mai mulţi ardeleni s-au refugiat în judeţele Olteniei, care se găseau în vecinătate şi în care mai ajunseseră ca urmare a transhumanţei

Potrivit cercetătoruluui Mihai Chiriţă, „Românii transilvăneni s-au aşezat pretutindeni pe teritoriul Ţării Româneşti, lucru confirmat de documentele aflate la Arhivele Statului din Bucureşti. Acestea conţineau numele unor băjenari«străini», veniţi de peste hotare în Oltenia, în perioada anilor 1819-1831 şi înscrişi de visteria Ţării în «slobozii» ca unii ce plăteau birul pe jumătate. Dacă în cazul celor veniţi de peste Dunăre în judeţele de şes (Romaneşti, Dolj şi o parte din Mehedinţi), marea majortitate a acestor «străini» erau români care se reântorceau din refugiu şi numai o mică parte «sârbi», situaţia era cu totul alta în judeţele de munte (Vâlcea, Gorj şi cealaltă parte din Mehedinţi), unde «străinii» erau în exclusivitate românii veniţi de peste Carpaţi. Localităţi mari şi însemnate ca Veideeni (Vâlcea), Novaci (Gorj) şi Baia de Aramă (Mehedinţi) erau alcătuite din ungureni“, citează adevarul.ro