Mugur Isărescu a spus adevărul despre cea mai mare avere a României. „Argumente din arhivele ruse”

Potrivit șefului BNR, Mugur Isărescu, România a trimis în Primul Război Mondial, ca primă tranșă la Moscova, 1.738 de casete cu aur, în valoare de 314.580.456,84 de lei și două casete cu bijuteriile Reginei Maria, în valoare declarată de 7.000.000 de lei. Un tren a transportat tezaurul, care a fost depus la Banca de Stat a Rusiei, în „Sala Armelor” de la Kremlin. Acesta mai spune că valoarea întregului depozit făcut la Moscova pe numele BNR era de 321.580.456 lei / aur.

Mugur Isărescu a spus adevărul despre cea mai mare avere a României

Tezaurul BNR trimis în Rusia, nerecuperat, reprezintă unul dintre cele mai sensibile subiecte pentru români, iar guvernatorul a oferit noi comentarii pe marginea acestei teme, săptămâna trecută, la aproape 105 ani de când România a adăpostit aur și bijuterii la Moscova.

Tezaurul Băncii Naţionale a României, încredinţată cu acte în regulă

„Tezaurul Băncii Naţionale a României rămâne singurul caz în care o rezervă de aur monetară este încredinţată cu acte în regulă şi cu toate garanţiile depozitarului, Imperiul Rus, că va fi returnată oricând la cererea proprietarului pentru ca ulterior, într-adevăr şi datorită istoriei, aceste obligaţii asumate conform tuturor normelor şi cutumelor internaţionale să nu mai fie respectate”, a declarat Mugur Isărescu în cadrul dezbaterii volumului „Destinul tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse”.

Guvernatorul BNR a amintit modul în care România s-a comportat cu Polonia, care a trimis aurul la Mănăstirea Tismana, pe care l-a primit înapoi, în anul 1948. Isărescu a declarat că acest lucru s-a realizat fără documente, potrivit b1.ro.

„Se afirmă foarte des că numai o decizie politică a Moscovei poate să rezolve această problemă. Dar, reamintesc, că un drept care nu este mereu afirmat cade în uitare. A dezbate problema Tezaurului evacuat la Moscova este o responsabilitate a tuturor instituţiilor care şi-au pierdut averea în 1916 şi 191, dar şi a istoricilor, care, după 1990, au avut posibilitatea să se pronunţe indiferent de felul în care se desfăşurau demersurile din punct de vedere politic şi diplomatic.

Au adoptat un băiat de 14 ani, dar, când l-au controlat, au aflat cu ce monstru trăiau în casă. Era, de fapt… Noi credem că trebuie să continue cercetarea şi documentarea în arhive, fototeci şi biblioteci. Volumul pe care îl propunem astăzi pentru dezbatere este o bună dovadă în acest sens”, a afirmat Isărescu.