Nicușor Dan nu dă doi bani pe specialiștii care au lucrat la Podul Ciurel. De ce nu vrea primarul general continuarea lucrărilor

Primarul General al Capitalei, Nicușor Dan se consideră mai presus de specialiștii în urbanism, este de părere Alexandru Pânișoară, președinte al Asociației pentru Dreptul Urbanismului. Acesta a declarat, luni seară, în cadrul emisiunii „Cu Gândul la București”, că Nicușor Dan a considerat că a fost mai „în măsură” ca specialiștii atunci când a blocat continuarea drumului expres de la Podul Ciurel spre Autostrada București – Pitești.

Nicușor Dan nu dă doi bani pe specialiștii care au lucrat la Podul Ciurel. De ce nu vrea primarul general continuarea lucrărilor

Alexandru Pânișoară a explicat care au fost motivele pentru care Nicușor Dan a blocat continuarea proiectului de la Podul Ciurel.

„Știm foarte bine, Pasajul Ciurel, un proiect în care s-au băgat o grămadă de bani, la care să vină Nicușor Dan să spună: „Stop, eu nu mai vreau să fac de aici”. Acum noi ne întrebăm: ce facem?

Din același considerent pentru care a și luptat împotriva acestui pod, consideră că pasajul va aduce mai mult trafic în București, deși acel pasaj, tocmai cu asta vine, cu niște studii și cu niște fundamentări clare. El consideră că este mai în măsură ca specialiștii care au lucrat la asemenea documentații. Și iată, avem un pod care a costat o grămadă de bani și care traversează o linie de tramvai”

La rândul său, Marius Pavel, consilier general al Municipiului București, a declarat că Primăria Capitalei poate continua drumul expres de la Podul Ciurel către A 1.

„Traseul s-a modificat în 2018, datorită faptului că Primăria Sectorului 6 de-a lungul timpului a eliberat niște autorizații de construire pentru câteva blocuri. S-a modificat acel traseu în sensul în care Primăria Municipiului București să fie cât mai puțin afectată”.

Ce spunea Nicușor Dan în 2021 despre Podul Ciurel

Primarul Capitalei Nicușor Dan spunea în 2021 că Pasajul Ciurel nu va fi continuat către Autostrada București-Pitești, așa cum era prevăzut inițial, prin traversarea Cartierului Militari. El a precizat că un motiv este legat de apropierea de Lacul Morii, o sursă de aprovizionare cu apă, iar al doilea îl reprezintă planurile pentru dezvoltarea urbană a Dâmboviței.

„Din două motive. Unul este un motiv de mediu. Așa cum este proiectul făcut, el trece la 20 de metri de un lac din care Bucureștiul se alimentează, pe de o parte.

Pe de altă parte, Bucureștiul are o mare oportunitate în zona care începe de la Lacul Morii și se termină fie la Biblioteca Națională, fie la Parcul Văcărești. Noi vrem ca Dâmbovița să devină un element definitoriu al orașului în care să avem foarte spații pietonale, este o foarte mare densitate academică în zona de la Semănătoarea până la Biblioteca Națională. Și atunci nu vrem să facem o astfel de ieșire până în autostradă, ar transforma toată această zonă din stânga și din dreapta Dâmboviței într-o zonă de tranzit și nu într-o zonă urbană pe care noi vrem să o dezvoltăm”, a afirmat primarul Capitalei.