Reorganizarea teritorială totală a României prin reducerea numărului de judeţe la 15 reprezintă o prioritate pentru reducerea cheltuielilor bugetare, susţin reprezentanţii Camerei de Comerţ şi Industrie a României. În acest sens, președintele CCIR, Mihai Daraban a adus din nou în atenţia clasei politice subiectul referitor la reducerea numărului de județe de la 42 la 15. Nu a găsit nici de această dată înţelegere.
Numărul judeţelor ar trebui redus de la 42 la 15. Care sunt motivele invocate de preşedintele Camerei de Comerţ a României
Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban a reluat ideea reorganizării administrativ-teritoriale a României, mai exact reducerea numărului de județe de la 42 la 15. „Mi-am făcut mulți dușmani cu această idee, dar nu renunț”, a declarat Mihai Daraban, potrivit psnews.ro.
„Noi am dat un exemplu, nu am dat cu parul. Am zis, dom’le, aţi discutat despre justiţie atâţia ani, copiii mei nu ştiau de Ion Creangă, dar ştiau de Laura Codruţa Kovesi. Sunt 15 Curţi de Apel care au fost înfiinţate ţinând cont de mobilitatea cetăţeanului, nu de alte criterii. Şi am zis „de ce să ținem 42 de județe, când putem avea 15?!.
Repet, acesta este un model. Noi vrem să se reducă la cel puțin jumătate numărul de județe ale României, că nu se poate ca statul să nu facă niciun efort în ceea ce privește stabilitatea macroeconomică a României. Cât să mai pui țintă pe mediul de business?!
Această reorganizare va duce la scăderea cheltuielilor administrative ale statului român. Gândiți-vă că fiecare Consiliu Județean are un președinte și doi vicepreședinți, că are între 30 și 35 de consilieri județeni care vin o dată pe lună la ședință și își iau indemnizație. De aici plecăm în jos, cu numărul de prefecți, de subprefecți, vorbim de deconcentratele statului.
Nu văd de ce ar fi mai puține județe, nu văd de ce o comună n-ar trebui să fie decretată ca atare decât dacă are cel puțin 5.000 de locuitori. Pentru că iar vorbim de cheltuieli, ai un întreg aparat de lucru la o comună de 500 de oameni. Sunt bani risipiți aiurea”, a precizat Mihai Daraban.
Președintele CCIR a adăugat că ideea reorganizării administrativ-teritoriale a fost împărtășită și de foarte multe asociații patronale care au semnat, la rândul lor petiții în acest sens.
„Și aici mă refer la asociații patronale de ramură, pentru că noi cu ele discutăm, asociații patronale care aduc contribuții colosale la dezvoltarea României”, a completat Daraban.
Președintele CCIR a subliniat, de asemenea, că impunerea de noi taxe pentru mediul de afaceri nu e o soluție pe termen lung.
„Statul trebuie să scadă cheltuielile administrative urgent. Nu văd de ce n-ai avea un ITM la trei județe, un OPC la trei județe.
Am încercat să discutăm cu clasa politică pe acest subiect, dar ne-au transmis, mai elegant așa, să ne vedem de treabă.
Scopul noastru e să luăm ținta de pe mediul de afaceri, în special de pe firmele și companiile care depun bilanțul. Lăsați-i, dom’le, pe ăștia să trăiască, ăștia aduc valoare, ăștia angajează oamenii”, a încheiat Mihai Daraban.
Reorganizare, după modelul organizării Curţilor de Apel care sunt în număr de 15
Oficialii Camerei de Comerţ afirmau recent că reorganizarea ar trebui să se realizeze pe modelul organizării Curţilor de Apel, care sunt în număr de 15, respectiv la Bucureşti, Craiova, Timişoara, Oradea, Cluj, Suceava, Iaşi, Galaţi, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Alba-Iulia, Târgu Mureş, Bacău, Braşov.
„Se poate prelua acest model şi în cazul judeţelor, mai ales că în Constituţia României nu se vorbeşte de un anumit număr de judeţe. Evident, acest lucru trebuie să fie asumat de către decidenţi, fiind, totodată, şi un act de curaj politic, în urma unei dezbateri consistente şi tranparente privind economiile ce se pot face astfel la bugetul public, bani ce pot fi reinvestiţi în economia românească”, spuneau aceştia într-un comunicat.
