Mandatul secretarului general al NATO se apropie de final, după ce a fost prelungit cu un an la începutul acestui an. Jens Stoltenberg a condus NATO în cea mai tulbure fază a istoriei sale recente. Dacă Stoltenberg ştie deja ce va face la finalul mandatului, în schimb nu ştie cine îi va lua locul. Secretarul general al NATO urmează să fie numit preşedintele Băncii Norvegiei. Care sunt şansele ca actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis să ajungă în locul lui Stoltenberg urmează să vedem în perioada următoare.
Numirea lui Klaus Iohannis în fruntea NATO depinde în mare parte chiar de Mircea Geoană
Potrivit publicației Inside Over, cel mai probabil următorul personaj care va ocupa un loc în ”topul NATO”, cu acordul Statelor Unite, ar putea fi un exponent al Europei de Est. Acesta ar trebui să fie în mod deschis anti-rus și devotat izolării Moscovei.
România deţine în prezent postul de secretar general adjunct al NATO, în persoana lui Mircea Geoană, post şi el prelungit o dată cu cel al lui Jens Stoltenberg. Geoană nu se pregăteşte să-i ia locul şefului său, dar are în ţară susţinători pentru o candidatură la preşedinţia României. La rândul său, Klaus Iohannis are şanse să ajungă secretar general al NATO, dar cu condiţia să nu îşi ducă mandatul de preşedinte până la capăt.
Ce trebuie să facă Mircea Geoană ca Iohannis să ajungă secretar general al NATO
Publicaţia menţionată menţionează că dacă Mircea Geoană nu va pleca din funcție până în 2023, șansele lui Klaus Iohannis să fie numit secretar general al NATO sunt foarte reduse, deoarece este foarte puțin probabil ca NATO să permită celor mai importante figuri ale sale să aibă aceeași naționalitate.
Mircea Geoană a declarat în vară că nu a exclus însă un posibil anunț în viitor, dar a subliniat că nu îl va face decât atunci când secretarul general al NATO îl va elibera din funcția de adjunct al său.
„Atâta vreme cât sunt în această poziție foarte importantă la NATO, voi da sută la sută din atenția, energia și talentul meu acestei funcții. Este, cred, normal să te concentrezi pe munca importantă pe care o ai, pe încrederea pe care secretarul general mi-a dat-o și pe încrederea pe care națiunile aliate mi-au acordat-o. Acest lucru se va produce până în ultima zi a mandatului meu” a declarat Mircea Geoană.
Este destul de vizibil că Mircea Geoană își pregătește terenul pentru candidatura la alegerile prezidențiale, care sunt programate în 2024, dar care ar putea avea loc cu un an mai devreme, în cazul în care președintele Klaus Iohannis va fi numit ca succesor al lui Jens Stoltenberg, actualul secretar general al NATO, și va accepta funcția înainte de terminarea actualului mandat la Cotroceni. Pentru asta, Mircea Geoană are nevoie de susţinerea, în primul rând a PSD şi de ce nu şi a lui Klaus Iohannis.
Întrebat dacă Mircea Geoană ar putea fi candidatul PSD, liderul social democrat Marcel Ciolacu a evitat să dea un răspuns tranșant.
„În PSD nu s-a luat nicio decizie și îmi mențin părerea (…) că statutul PSD trebuie modificat și candidatul pentru funcția de președinte al României trebuie ales de baza partidului, și nu de un număr limitat de oameni. Trebuie să aibă loc o competiție internă pentru această desemnare”, a declarat Marcel Ciolacu.
Mircea Geoană şi „Proiectul România 2030”
În luna iulie, Mircea Geoană a stat mai mult în România unde a participat şi lansarea unui proiect de ţară: „Proiectul România 2030”, despre care există informaţii că ar fi chiar o platformă fără orientare politică, va reuni personalități din România și din străinătate, care vor organiza dezbateri în urma cărora să se contureze un proiect electoral pentru Mircea Geoană.
Despre „Proiect România 2030” a vorbit şi Mirca Geoană.
„Între judeţul Vaslui şi regiunea Bucureşti – Ilfov există cel mai mare decalaj de dezvoltare la nivelul întregii Uniuni Europene. În nicio altă ţară nu există un decalaj între o bucată a ţării respective şi alta, cum este între Bucureşti – Ilfov şi judeţul Vaslui. De asta cred că apelul pentru decidenţii de azi şi de mâine este să ofere şansă copiilor săraci de la ţară, din medii defavorizate, din cei care nu au şanse să meargă la licee şi şcoli bune şi să ajungă la şcoli de elită, să le creăm condiţii să aibă o şansă să reuşească în viaţă. Pentru că oricât de minunată şi de sclipitoare este o generaţie, dacă ea are o piramidă de susţinere prea mică, şansele să ne autodepăşim sunt destul de mici”.
Dacă PNL are în prezent varianta pentru Cotroceni cu Nicolae Ciucă, actualul preşedinte al partidului, de partea cealaltă USR încearcă să-i forţeze mâna Laurei Codruţa Kovesi să candideze. Aceasta a infirmat acest lucru, menţionând că vrea să îşi ducă mandatul de procuror general al Parlamentului European la final.
Trei femei, posibile candidate, din Europa de Est
Înainte de război, se credea că Italia și Regatul Unit vor intra în competiție pentru conducerea NATO pentru mandatul destinat să se contureze din 2024. Acum, însă, Washingtonul pare interesat să dea undă verde unei figuri anti-ruse, feminină, cu autoritate, care să fie prima femeie secretar general al NATO.
Războiul din Ucraina pare să fi redus șansele uneia dintre favoritele anului 2021: fostul președinte croat Kolinda Grabar-Kitarović.
Mult timp la cârma Uniunii Democrate Croate, formațiune catolică și conservatoare, șef de stat din 2015 până în 2020, Grabar-Kitarovićea a fost mult timp ”suspectată” ca fiind principala candidată feminină pentru NATO, fiind anterior diplomată care a deținut atât funcția de ministru al Europei, cât și cea de ministru de Externe al Croației.
Ea a jucat un rol important în cererile de aderare ale țării la Uniunea Europeană și NATO și, deloc subestimată, a servit și ca ambasador al țării în Statele Unite în perioada 2008-2011, consolidând relații puternice la Washington. Cu toate acestea, reputația de avocat al relațiilor ruso-croate în mandatul prezidențial cântărește mult asupra politicii născute la Rijeka în urmă cu 54 de ani.
Având în vedere acest mic impediment, atenția s-a îndreptat către alte două posibile candidate. Dalia Grybauskaitė a fost președinte al Lituaniei din 2009 până în 2019, este cunoscută drept ”Doamna de Fier a țărilor baltice” pentru poziția ei dură față de Rusia.
Fostul președinte al Estoniei Kersti Kaljulaid a fost nomibalizată în 2021 printre alți candidați, dar acum toată lumea din țară crede că femeia puternică pentru NATO ar putea fi prim-ministrul Kaja Kallas.
Potrivit publicației Inside Over, cu acordul Washingtonului, președintele lider al NATO va prelua pentru prima dată direcția Europei de Est cu scopul de a finaliza, odată pentru totdeauna, deconectarea de Rusia.
