Crăciunul este, în mod tradițional, o perioadă de consum și de reflecție spirituală. Acest lucru face ca apropiata sărbătoare să fie un moment bun. Pentru a pune una dintre cele mai importante întrebări politice și economice cu care se confruntă țările bogate. Dacă cetățenii lor pot continua să trăiască bine într-o eră de creștere mai lentă.
Acest lucru depinde în parte de deciziile economice și politice privind modul de alocare a resurselor. Dar dacă țările bogate continuă cu o mentalitate achizitivă și individualistă, va exista multă nefericire și conflicte. Dacă acestea adoptă un viitor mai orientat spre scop, mai grijuliu și mai verde, cetățenii pot prospera.
Cum pot societățile bogate să prospere
Filozofii Greciei antice, precum Aristotel, știau că bunurile materiale sunt necesare, dar nu suficiente pentru o viață bună. Oamenii au, de asemenea, nevoi sociale, intelectuale și chiar spirituale. Studiile moderne, cum ar fi raportul anual World Happiness Report, confirmă acest lucru. Venitul este unul dintre factorii care explică cât de mulțumiți sunt oamenii de viața lor. Dar sprijinul social, speranța de viață sănătoasă și libertatea de a face propriile alegeri sunt, de asemenea, vitale. În ciuda acestui fapt, cultura modernă acordă un loc de frunte creșterii economice.
Progresul economic poate fi o forță puternică de schimbare socială. În ultimele decenii, creșterile rapide ale PIB-ului au contribuit la scoaterea a miliarde de oameni din sărăcie. Oamenii care nu dispun de bunuri materiale de bază pot avea o viață foarte grea. Prin urmare, țările sărace trebuie să continue să crească.
Structura socială
Între timp, oamenii săraci din țările bogate au nevoie de mai multe venituri. Dacă creșterea este lentă, înseamnă că va trebui să li se acorde o felie mai mare din plăcinta economică. Chiar și după ce nevoile de bază sunt satisfăcute, un venit suplimentar poate spori fericirea oamenilor. Dar goana după bani poate fi, de asemenea, contraproductivă. Îi descurajează pe oameni să își petreacă timpul cu alte lucruri care contează pentru ei. În plus, contribuie la schimbările climatice și slăbește structura socială.
În orice caz, economiile avansate nu au crescut prea mult de la criza financiară mondială din 2008. Iar perspectivele pentru viitor sunt sumbre. Dacă societățile bogate rămân cu o mentalitate hiper-materialistă, ele se pregătesc pentru o ciocnire între ceea ce își doresc și ceea ce pot realiza.
Epoca de creștere lentă
În cei 15 ani care au trecut de la criza financiară, economiile avansate au înregistrat o creștere medie de 1,6%. Față de 2,8% în ultimii 15 ani. Fondul Monetar Internațional prevede o creștere medie de 1,7% pentru următorii cinci ani. Să sperăm că economia mondială nu se va confrunta cu o nouă criză financiară globală. Cu o nouă pandemie sau cu un alt război cu un impact uman și economic echivalent cu invazia Rusiei în Ucraina. Dar se va confrunta cu multiple vânturi frontale cunoscute, chiar și fără a lua în calcul surprizele.
Pentru început, există consecințele crizelor recente. Cheltuielile legate de măsurile de salvare au dus la creșterea datoriei publice brute a economiilor avansate la 112% din PIB. De la 71% în 2007. Ratele dobânzilor, care au fost scăzute în mod artificial timp de un deceniu și jumătate, sunt acum mai aproape de normele istorice. Așadar, politica fiscală și monetară relaxată nu va putea stimula economia în anii următori.
Cheltuieli mari pentru țările bogate
Democrațiile bogate măresc cheltuielile pentru apărare ca răspuns la invazia rusă. Dar și la atacurile Chinei în Asia de Est. Cumpărarea de tancuri, rachete și avioane de luptă contribuie la producția economică. Dar, de asemenea, deturnează resurse din alte domenii. Și contribuie mai puțin la creșterea veniturilor viitoare decât alte forme de investiții mai productive.
Apoi, există mega-tendințe care vor cântări asupra vitalității economice. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică prevede că raportul dintre persoanele în vârstă de 65 de ani și cele aflate în vârstă de muncă din clubul țărilor bogate va urca de la 33% în acest an la 53% în 2050. Persoanele în vârstă au mai puține șanse să lucreze și este mai probabil să aibă nevoie de mai multă îngrijire.
Combaterea încălzirii globale
Între timp, lumea face prea puțin pentru a combate încălzirea globală. Aceasta înseamnă că țările vor trebui să cheltuiască sume mari în viitor pentru a se adapta la o lume mai fierbinte. Dar și pentru a repara daunele provocate de schimbările climatice. Chiar dacă investesc masiv pentru a trece la tehnologii mai ecologice, vor avea mai puțin de cheltuit în altă parte.
Desigur, o creștere mai lentă nu este inevitabilă. Marea speranță este că inteligența artificială va crește productivitatea în economie. Eliberând în același timp oamenii de munca repetitivă. Problema este că ar putea distruge multe locuri de muncă existente în acest proces. Alimentând anxietatea pe măsură ce oamenii se agață de mijloacele de existență sau se luptă să găsească altele noi, conform Reuters .
