Lifestyle

Peștera cu Corali, caverna care adăpostește unele dintre cele mai inedite formaţiuni 

Peștera cu Corali, caverna care adăpostește unele dintre cele mai inedite formaţiuni 
gohunedoara.com

Interzisă publicului larg, Peștera cu Corali este o adevărată oază pentru speologi.

În Munții Vâlcan, pe Valea Scorotei, județul Hunedoara, la o distanță de 12 kilometri de localitatea Câmpul lui Neag, se află  Peștera cu Corali, descoperită în anul 1970 de către membri ai clubului de speologie „Focul Viu” din București, sub culmea Cioaca din Munții Vâlcan. Apoi, în 1972, Peștera cu Corali a fost declarată rezervație speologică și închisă accesului publicului datorită formațiunilor rare de aici, denumite sugestiv Corali

Din dreptul confluenței Jiului de Vest cu râul Scorota se urcă pe versantul drept al Jiului, printr-o zonă de tufișuri dese și copaci izolați ce acoperă versantul culmii Cioaca. Diferența de nivel este de 110 m. Altitudinea absolută este de 1000 m.

Vizitarea normală a peșterii durează aproximativ o oră, fiind necesare salopetă, cască de protecţie, surse duble de lumină. Nu se recomandă vizitarea în grupuri mai mari de patru persoane. Peştera este formată de un vechi drenaj de versant, care a lărgit prin dizolvare o litoclază locală. Caverna este o galerie unică, lungă de 83 de metri, fără ramificaţii.

Intrarea oferă acces într-o galerie înaltă de 2–4 metri, cu lățimi de 5–8 metri, care apoi se îngustează la 1 metru, într-un punct numit Altarul.

Planșeul este acoperit cu blocuri desprinse din tavanul peșterii. După ce se parcurg 50 de metri se coboară o săritoare de 5 metri. La baza acesteia începe Sala cu Coralite cu o înălțime de 5–7 metri și o lungime de 30 de metri, fiind o porțiune bogată în coralite, dar și numeroase stalactite și stalagmite perlate, crustele şi draperiile cu coralite justifică efortul de a fi venit până aici.

FOTO destepti.ro

Datorită condițiilor prezente, în peșteră s-au dezvoltat coralite și clusterite, care au forme și culori diferite, ce variază de la alb translucid la roșu-maron.

Cu toate că a fost distrusă în mare parte de vizitatori, rezervația prezintă multe urme ale numeroaselor concrețiuni (clusterite, stalactite, draperii și cruste).

Această peșteră este și locul unde s-au realizat două filme documentare (1971 şi 1980), precum şi o serie de cercetări de biospeologie.

Cu toate că este interzisă publicului larg, Peștera cu Corali este o adevărată oază pentru speologi, fiind un loc propice pentru cei care vor să afle despre misterele lumii de acum câteva mii de ani.