Diverse

Povestea fantastică și legendară a Regatului Spaimelor din Transilvania

Povestea fantastică și legendară a Regatului Spaimelor din Transilvania
facebook.com

Istoria relelor și spaimelor sunt uitate în negura vremurilor. Castelul Bran este un monument istoric și arhitectonic situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de Brașov. Castelul Bran este construit pe o stâncă, într-un punct cheie din punct de vedere strategic.

În prezent, în muzeul de patru etaje sunt expuse colecții de mobilier, costume, arme și armuri, iar Domeniul Bran cuprinde, de asemenea, Parcul Regal cu cele două lacuri, Casa de ceai, Casa administratorului și Casa Principesa Ileana.

Din iulie 2022, vizitatorii Castelului Bran se întâlnesc, cu personajele întunericului chiar pe timpul zilei!

Persoanele care au curajul să-și înfrunte fricile află de la personajele întunericului, la etajul al IV-lea, cine sunt și ce fac, în cadrul expoziției intitulate ”O istorie a spaimelor în Transilvania”.

Concret, este vorba despre o incursiune în istoria miturilor și spaimelor autohtone (simbolurile și semnificația lor) și modul în care au fost reflectate acestea în istoriografia secolului al XV-lea, iar apoi descoperite și valorificate de scriitorul Bram Stoker, în secolul al XIX-lea, prin crearea personajului Dracula.

Dr. Antoaneta Olteanu, profesor la Universitatea din București a realizat un studiu care a scos la iveală șapte personaje fantastice fundamentale ale spaimelor transilvănene.

Astfel, Moartea, Ielele, Sântoaderii, Solomonarii, Stafia, Strigoii și Vârcolacii ies pentru prima dată la lumină, dornice să-și spună, șoptit sau în gura mare:

  • cum și când au apărut în negura timpului,
  • de ce băntuie casele, sufletele și mințile oamenilor,
  • ce puteri au, când și cum le pot manifesta asupra muritorilor.

S-au materializat la Castelul Bran ca să reamintească oamenii de tradiții strămoșești, de bogăția datinilor și a credințelor transilvănene.

În secolul al XV-lea, acestor spaime li s-au adaugat scrierile despre cruzimea domnitorului Vlad Țepeș, care au călătorit ca povești de groază până în secolul al XIX-lea.

La etajul al IV-lea, vizitatorii intră în regatul spaimelor mitologiei românești

Iar după cum se știe, noaptea și întunericul compun platforma pe care se amplifică povestea acestor personaje, ca simbol al relelor și spaimelor uitate în negura vremurilor.

Contrastul dintre personajele zilei, care populează Castelul la etajele inferioare, este accentuat de modul de prezentare a acestora din urmă. Acum, în spațiul virtual creat la etajul al IV-lea are loc întâlnire cu cele șapte ființe fantastice, simbol al spaimei care bântuie în noaptea reală prin Castel.

Acestea se împletesc firesc cu imaginea domnitorului Vlad Țepeș, zugrăvit în cronicile vremii ca un tiran sângeros.

În prezent, turiștii află despre evoluția Contelui de la personaj de literatură romantică englezească, la cea de personaj horror hollywoodian, dar și cum astăzi se întoarce în fața publicului, la Castelul Bran, în forma sa modernă, fantastică.

Astfel, expoziția explică povestea demonizării domnitorului Vlad Țepeș, ca un răspuns, printre altele, la întrebarea de ce Castelul Bran este considerat refugiul Contelui Dracula.

Iar secțiunea ”O istorie a spaimelor în Transilvania” face parte din expoziția permanentă a Castelului Bran și poate fi vizitată fără costuri suplimentare.

Astfel, conducerea Castelului Bran a dorit să îmbogățească experiența turiștilor veniți la Bran, să completeze, riguros documentat, povestea fantastică, legendară a vechii cetăți medievale din Transilvania, strâns legată de datinile locului.

Această poveste prinde viață la finalul turului, în Tunelul Timpului, acolo unde personajele nopții colaborează cu cele istorice în cel mai frumos spectacol multimedia care există în spațiul muzeal european.

În acest context, trebuie precizat că ”O istorie a spaimelor în Transilvania” este rodul documentărilor și cercetărilor doamnei Antoaneta Olteanu, etnolog și profesor la Universitatea București și ale doamnei Ana-Maria Altmann, scrie castelulbran.ro