Mai multe inițiative de reducere a deficitului bugetar sunt acum în vigoare. Printre acestea se numără eliminarea scutirilor fiscale pentru anumite tipuri de locuri de muncă.
Potrivit lui Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, salariul minim net pentru persoanele fizice angajate în domeniul construcțiilor ar urma să scadă cu peste 780 de lei.
Se taie 780 de lei din salariu
„Odată cu eliminarea acestor facilităţi, impactul va fi că din actualul brut de 4.000 de lei va trebui plătită contribuţia la CASS, care înseamnă 400 lei, impozitul pe venit încă 230 lei, contribuţia asiguratorie pentru muncă 90 lei. Deci în urma eliminării facilităţii, salariul minim net al lucrătorilor se va diminua cu 780 lei”, a spus liderul Blocului Național Sindical.
Statul român și Comisia Europeană au ajuns la un acord ca această reducere a facilităților să aibă loc între 2025 și 2028.
„Semnat, da, până în 2028, asumat prin PNRR şi aprobat de Comisia Europeană, pentru că s-au dus cu PNRR-ul la Comisia Europeană. Şi acolo spune că facilităţile fiscale vor fi eliminate treptat între 2025 şi 2028. Păi ce încredere poţi să ai în ceva, în nu ştiu, în Guvernul care îţi spune pe gură, a semnat un document şi l-a asumat, l-a dus la aprobare şi peste noapte vine cu altceva? Ce putem crede?” a spus Dumitru Costin.
Sindicatele nu sunt de acord cu țăierea salariilor
Blocul Național Sindical și-a exprimat opoziția fermă față de propunerea de reducere a stimulentelor fiscale. Sindicaliștii consideră că reducerea responsabilităților fiscale a fost benefică pentru industria construcțiilor, deoarece a diminuat problema evaziunii fiscale, a stimulat activitatea din industrie și a îmbunătățit colectarea impozitelor.
Aceste facilități oferă acum beneficii pentru 550.000 de lucrători, dintre care 100. 000 lucrează în sectorul materialelor de construcții.
„România este o ţară care n-a avut niciodată în ultimii 33 de ani vreo preocupare din punct de vedere al vreunei politici publice vizavi de cetăţenii săi în vârstă de muncă. Când zic acest lucru, preocupare, aici discutăm de la politica de educare, de formare profesională a adulţilor, de salarizare, condiţii de muncă, de migraţie. Habar n-avem, nu ne-a interesat. Şi astăzi decontăm acest dispreţ total faţă de forţa de muncă. Nu există cifre.
Dacă întrebaţi astăzi câţi români se duc la muncă sezonieră, la munci agricole, nimeni nu o să vă răspundă, pentru că există acest tip de mişcare liberă în piaţa muncii europene, iar România nu are niciun fel de sistem care să-i permită să aibă informaţii în timp real despre situaţia cetăţenilor săi în vârstă de muncă. Unde lucrează? Sunt în România? Lucrează afară? Beneficiază de asistenţă socială, sunt în vreun program, ceva? Nu există. N-a existat până acum nimeni care să vrea, mă refer la cei care au guvernat, care să aibă vreo preocupare faţă de salariaţi.(…) Până când a început războiul în Ucraina, eram pe locul doi la nivel planetar, după Siria, la migraţie. Atunci când eram întrebat în reuniune la Bruxelles: ce se întâmplă în ţara voastră, pentru că înţelegem că cei din Siria migrează ca o consecinţă a unui război civil, ce se întâmplă în ţara voastră de migrează ăştia pe capete, pleacă în lumea largă? Şi am spus: un război al clasei politice cu proprii cetăţeni. De care nu îi pasă”, a mai spus Dumitru Costin, potrivit economica.net.
Potrivit sindicaliștilor, dacă s-ar respecta cu strictețe calendarul stabilit pentru obținerea banilor dIN PNRR și dacă banii europeni ar fi investiți în industrie, ar fi mai puțin dificil de gestionat șocul acestei politici.
