Actual

Şeful SRI, Eduard Hellvig: Societatea și decidenții politici să se hotărască ce rol vor să atribuie serviciilor de informații

Şeful SRI, Eduard Hellvig: Societatea și decidenții politici să se hotărască ce rol vor să atribuie serviciilor de informații

Nu iese public prea des, dar când iese reuşeşte să dea unora frisoane pe şira spinării. Directorul SRI, Eduard Hellvig, a vorbit în cadul unei alocuțiuni susținute la Universitatea Babes Bolyai, din Cluj, despre pericolul extremismului.

„Suntem din ce în ce mai polarizați în societate”, a spus directorul SRI, adăugând că „polarizarea este folosită de cei care își doresc o Românie coruptă și instabilă”. Mai mult, am putea spune că este prima dată când un șef al SRI pune linie de demarcație între „cei vechi şi cei noi”, arătând că Securitatea a comis multe erori.

Şeful SRI, Eduard Hellvig: Societatea românească și decidenții politici să se hotărască ce rol vor să atribuie serviciilor de informații

 „Validarea rapidă, explicațiile facile, spectacolul gratuit fac parte din arsenalul celor care vor să destabilizeze o societate care încă nu are încredere în ea însăși”, spune directorul Serviciului Român de Informații.

„Suntem din ce în ce mai polarizați în societate, iar polarizarea, ca și extremismul sau populismul, este un mare risc. Polarizarea este folosită de cei care își doresc o Românie coruptă și instabilă. Tentația soluțiilor extreme este întotdeauna mare în epoci dificile. Validarea rapidă, explicațiile facile, spectacolul gratuit fac parte din arsenalul celor care vor să destabilizeze o societate care încă nu are încredere în ea însăși. Antidotul este concentrarea pe muncă, pe construcție, pe rezultate și recursul permanent la valori. În acest fel, echilibrul devine antidotul extremismelor”, le-a spus Hellvig, studenților de la Universitatea Babes Bolyai.

Directorul SRI „identitatea noastră națională este un motiv de mândrie la fel ca și apartenența la o societate deschisă, tolerantă și preocupată de drepturi globale.”

„Pentru că ambele sunt cele care ne diferențiază de societățile în care nu sunt posibile alegerile libere, egalitatea în fața legii, libertățile economice sau libertatea de mișcare pe care astăzi le considerăm firești. În această lume, naționalismul nu ar trebui să fie doar apanajul unor discursuri sau abordări extreme, ci și un tip de instinct pe care să-l aibă și cei cu gândire democratică, liberală, care astăzi au tendința greșită de a se îndepărta de subiecte precum patriotism sau tradiții. Dar, așa cum spun și gânditorii liberali moderni astăzi, nu ar trebui să facem asta”, susține directorul SRI.

Societățile liberale, democratice, sunt măcinate mereu de diviziuni interne

Acesta este de părere că „sprijinul pentru democrație poate „coexista cu atașamentul față de valori tradiționale, religie, elemente de identitate națională.”

„Lucrurile bune la care aspirăm cu toții, inclusiv cele pentru care mulți dintre noi migrează spre Vestul Europei, au fost și sunt posibile tocmai pentru că democrațiile liberale asigură posibilitatea succesului oricui vrea, oricui muncește, oricui respectă regulile”, spune Hellvig.

„Societățile liberale, democratice, sunt măcinate mereu de diviziuni interne. Iar democrația uneori dă impresia de haos, de dezordine, de lipsă de perspectivă. Dar democrația este cea care permite libertăți și proiecte de viitor pe care nicio societate iliberală nu o poate asigura. (…) Ca o părere personală, cred că un naționalism moderat, echilibrat, ar trebui reasumat, redefinit și recultivat și de cei care au gândire democratică și echilibrată în statele occidentale, inclusiv in România viitorului”, a mai spus directorul SRI.

Nu putem fi în același timp un fel de pompieri chemați să stingă incendiile provocate de alții și apoi acuzați că le-am stins

Șeful SRI, Eduard Hellvig, a mai declarat că se va discuta ”din nou mult despre legile securității”, dar a menționat că societatea și decidenții politici vor trebui să hotărască ce rol vor să atribuie serviciilor de informații.

”Sigur că se mai fac erori. Mai știu că se va discuta din nou mult despre noile legi ale securității naționale. Iar aici repet ce am mai declarat. Ne dorim legi actualizate, dar le vrem cât mai apropiate de modelul celor din Occident. Și dacă tot am ajuns aici, ar fi de dorit ca societatea românească și decidenții politici să se hotărască ce rol vor să atribuie serviciilor de informații. Nu putem fi în același timp un fel de pompieri chemați să stingă incendiile provocate de alții și apoi acuzați că le-am stins.

Aceasta este de fapt elefantul din încăpere și această discuție nu va putea fi evitată la nesfârșit, a mai spus Hellving.

„Se vorbește în continuare despre oamenii din SRI ca despre securiști. Ceea ce este complet nedrept. Însă cei care populează astăzi această instituție merită să se vorbească despre ei în termeni corecți. Majoritatea sunt tineri, de 30-40 de ani, și au aflat despre vechea Securitate din cărți și din arhive”.

Sunt sigur că atât inițiatorul, cât și tinerii care au participat la acea inaugurare nu au auzit de experimentul Pitești

Directorul SRI s-a declarat mirat de acţiunea privind construcția unei troițe dedicată ofițerilor de informații din toate timpurile.

„De curând, a apărut în mass-media un articol în care se vorbea despre construcția unei troițe dedicată ofițerilor de informații din toate timpurile într-un cimitir din Pitești. Cu siguranță, inițiatorul acestui demers cât și tinerii care au participat la acea inaugurare nu au auzit de experimentul Pitești, de ororile făcute de fosta Securitate în anii 50 și cred că a fost o greșeală.

SRI este o instituție care își cinstește eroii săi care s-au sacrificat pentru construcția statului democratic și atât

Eroii trebuie căutați oriunde în altă parte decât printre structurile regimului totalitar din trecut. Cu tot respectul, SRI este o instituție care își cinstește eroii săi care s-au sacrificat pentru construcția statului democratic și atât. Astăzi, sunt o mulțime de oameni extraordinari în SRI. Ei merită încurajați și apreciați, fiindcă ceea ce fac zi de zi e dificil și important”.

Sunt oameni, spune Eduard Hellving, care ar putea câștiga mult mai mulți bani făcând mai puțin efort în alte părți, dar muncesc în această instituție neștiuți, fără să li se poată descrie public realizările, animați de cinste, onoare, patriotism, datorie și loialitate. Cuvinte care sună greu și pompos, dar pe care cred că trebuie să ne reobișnuim să le folosim cu naturalețe, fiindcă sunt valori de care avem nevoie pentru a ne ghida viitorul. Așa am revenit la discuția despre valori și despre proiecția viitorului.