Un cântec a cărui semnificație și credință în pace, în speranță și unitate depășește toate granițele. Colindul a ajuns pe lista patrimoniului cultural UNESCO în 2011, pentru mesajul său etern.
„Silent Night” este cel mai cunoscut dintre toate colindele de Crăciun, cântat în întreaga lume în peste 300 de limbi și dialecte. Dar știați că originile și povestea sa provin din Austria?
Silent Night”, cel mai cunoscut și mai iubit colind de Crăciun, își are originile în Austria secolului al XIX-lea. Se spune că un tânăr preot, Joseph Mohr, a scris versurile, la Salzburg, iar un profesor și organist, pe nume Franz Xaver Gruber, a compus melodia la Casa Școlii din Arnsdorf. În ajunul Crăciunului din anul 1818, cei doi au interpretat pentru prima oară cântecul la mica biserică parohială Sf. Nicolae din Oberndorf, un sat aflat la aproximativ douăzeci de kilometri de orașul Salzburg. Cum orga din biserică nu funcționa însă, acompaniamentul s-a făcut la chitară. Un an mai târziu, melodia ajunge în Tirol prin intermediul unui organist, iar aici se bucură de un mare succes. Familia unui cântăreț, un anume Rainer, iar apoi frații Strasser din Valea Zillertahl răspândesc colindul în întregul ținut al Tirolului. Nu peste mult timp, el pătrunde în repertoriile clasice din întreaga lume și este cântat în peste trei sute de limbi și dialecte.
Frumosul mesaj al cântecului, îndemnul său la pace, liniște și armonie rămâne până astăzi extrem de actual. Pe bună dreptate a fost inclus în patrimoniul cultural UNESCO în 2011 pentru valorile universale pe care le propagă. Perioada tulbure în care a fost compus a fost marcată de războaiele napoleoniene care au devastat Europa vreme de peste douăzeci de ani. În plus, în anul 1815 a avut loc erupția vulcanică din Indonezia, ce a adus cu sine schimbări climaterice dramatice. De aceea, anul în care s-a născut colindul a fost numit „anul fără vară”.
Silent Night a „anulat” războiul pentru câteva ore
O poveste interesantă legată de acest colind este ajunul anului 1914, când, în plin război mondial, pe frontul de vest s-a auzit dinspre tranșeele germane, la început mai slab, apoi din ce în ce mai tare, „Stille Nacht”. Imediat după aceea, colindul a început să se audă și din liniile aliaților, în mai multe limbi. Soldați din ambele tabere care, cu puțin timp înainte, se împușcau unii pe alții au ieșit în No Man‘s Land, oferindu-și reciproc băutură și îmbrățișându-se. Pentru câteva ore pacea a domnit din nou, pentru ca a doua zi războiul să reînceapă.
Astăzi, în întreaga lume, colindul este în mod tradițional cântat la sfârșitul slujbei de Ajun. Multe dintre comunitățile din Salzburg, Austria Superioară, Bavaria și Tirol încheie slujba cântând Silent Night în versiunea originală germană „Stille Nacht, Heilige Nacht” la lumina lumânărilor.
An de an, în pofida tuturor frământărilor și a nenorocirilor care s-au abătot asupra lumii, oamenii au continuat să sărbătorească Crăciunul, să creadă și să spere în renașterea lăuntrică la care acesta ne îndeamnă. Nici astăzi nu suntem feriți de provocări, de permanentul pericol al unor posibile noi amenințăti ce se pot abate asupra noastră, fie ele economice, sociale, politice sau, așa cum se întâmplă chiar azi, sub ochii noștri, pandemice. „Silent Night”, „Noaptea tăcută”, continuă însă să se audă în casele și în inimile noastre, ca un mereu proaspăt îndemn la speranță.
