Surpriză totală pentru Dragnea. A fost audiat ultimul martor din dosarul Belina. Era o regulă generală stabilită

Surpriză totală pentru Dragnea. A fost audiat ultimul martor din dosarul Belina

Dosarul de mare corupție privind trecerea insulei Belina și a Brațului Pavel de la Apele Române la Consiliul Județean Teleorman a fost reluat de judecători. Tribunalul București a audiat ultimul martor, pe fostul secretar general al Guvernului Ponta, Ion Moraru.

Așadar, dosarul Belina se apropie de final. Doi inculpați, printre care și Sevil Shhaideh, vor da declarații în noiembrie.

Dosarul Belina este aproape de final. Tribunalul București a audiat ultimul martor, urmând ca instanța să audieze încă doi inculpați, iar după epuizarea acestui moment procesual se va ajunge la prezentarea pledoariilor finale. La termenul viitor, va da declarații inculpata Sevil Shhaideh, fost secretar de stat în Ministerul Dezvoltării, acuzată de abuz în serviciu pentru Liviu Dragnea, cel care nu are nicio calitate în dosar.

Sevil Shhaideh  a explica instanței în detaliu modalitatea de introducere a propunerilor de HG pe ordinea de ședință de Guvernului și ce s-a ntâmplat precis în cazul HG incriminate prin care insula Belina și Brațul Pavel erau trecute de la Apele Române la CJ Teleorman.

Astfel, după realizarea conexiunii dintre instanța de judecată și Ion Moraru, acesta a arătat că a ieșit din viaa publică și a detaliat modalitățile de lucru ale Secretariatului General al Guvernului din perioada sa.

„Sunt pensionar de peste 7 ani și am ieșit din viață publică. Am auzit de această insulă acum câțiva ani când se vorbea de ea la televizor.

Nu am auzit de ea când eram în funcție și nu am auzit de ea pentru că ea era pomenită în aceste acte sub formă cadastrală și nu după alte denumiri și nu cunoșteam noi acolo la secretariatul general al guvernului de Belina. Cred că ștampila reprezintă ștampila generală de pregătire a actelor”, a declarat Ion Moraru.

Avocat: Legat de felul în care se întocmească și o ordine de zi a unei ședințe de guvern și cum ajung actele normative la plen.

„Toate referirile mele au în vedere reglementările legale în vigoare la acea dată. Nu știu dacă acum acele proceduri sunt la fel.

Așadar era o regulă generală stabilită de reglementările legale în sensul că o instituție ce putea să inițieze în act normativ trimitea propunerea ceea însoțită dr yoata documentația stabilită de lege la SGG.

Noi asta urmăream. Când primeam o propunere colegii mei se uitau să vadă dacă îndeplinea toate reglementările legale și se propunea la ordinea de zi.

A două modalitate era cea ce dădea posibilitatea instituțiilor cu drept de inițiativa legislativă să facă aceste propuneri în cadrul ședințelor pregătitoare ședințelor de guvern. Cert e că cu o zi două înainte se făceau ședințele pregătitoare.

Au apărut în timpul guvernării Năstase și au fost generate de faptul xă ședințele de guvern durau între 10 și 14 ore.

S-a pus problema organizării după modelul francez acestor ședințe conduse de secretarul general la care participau de regulă secretarii generali ai ministerelor sau secretari de stat

Aici se discutau exclusiv probleme strict tehnice legate de stadiul realizării programului de reglementări normative ce să susțină în fapt programul de guvernare.

După caz se corelau și se explicau aspecte strict tehnice. În cadrul acestor ședințe apărea posibilitatea ca ministerele și instituțiile cu drept de inițiativa legislativă ce nu trimiseseră conform regulii generale la SGG acte normative și propuneri să facă acest lucru atunci.

Condiția era îndeplinirea tuturor prevederilor procedurale legale ce stăteau la baza actului normativ.

Când se constată că propunerile ministerelor îndeplinesc condițiile legale se rețineau pentru includerea pe propunerea de ordine de zi.

SGG adunând aceste propuneri întocmea și propunere de ordine de zi pentru ședința de guvern care urmă.

Niciun act normativ nu putea întră pe ordinea de zi fără că ele să fie văzute de primul ministru și fără că să își dea acordul.

Mai era o a treia cale. În cadrul ședinței de guvern miniștri puteau propune alte acte normative”, a explicat Moraru.

Procurorii susţin că în anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din insula Belina şi braţul Pavel, situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, iar după doar câteva zile cele două proprietăţi, cu suprafaţă de 278,78 de hectare şi, respectiv, 45 de hectare, au fost închiriate tot ilegal firmei Tel Drum, pentru realizarea transferului de proprietate fiind adoptată HG 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziţii legale.

Potrivit anchetatorilor, insula Belina şi braţul Pavel, fiind situate în albia minoră a Dunării, fac parte din domeniul public al statului prin efectul legii şi al Constituţiei, astfel că nu puteau fi trecute în proprietatea unui consiliu judeţean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege, potrivit stiripesurse.ro.