Africa se confruntă cu triplul șoc al datoriilor în creștere, cu o criză alimentară în curs de desfășurare și cu consecințele schimbărilor climatice și are nevoie de mai mult ajutor din partea instituțiilor internaționale și a națiunilor bogate pentru a face față, au declarat sâmbătă miniștrii africani de finanțe.
Economiile africane în curs de dezvoltare abia începeau să-și revină după pandemia COVID-19 când invazia Rusiei în Ucraina a provocat turbulențe pe piața de capital și o accelerare a inflației care a dus la creșterea prețurilor la alimente.
Între timp, continentul se lupta deja cu fenomene meteorologice extreme, inclusiv secetă, inundații și cicloane, agravate de schimbările climatice. „Țările africane sunt cu adevărat victime. Ele chiar nu sunt responsabile pentru aceste efecte devastatoare (ale schimbărilor climatice)”, a declarat ministrul de finanțe din Comore, Mze Abdou Mohamed Chanfiou, într-o conferință de presă alături de doi dintre omologii săi africani, în timpul reuniunilor de primăvară ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale de la Washington. Cei trei au vorbit în numele miniștrilor de finanțe de pe continent.
Fondurile de urgență nu sunt suficiente
„Chiar dacă FMI, Banca Mondială și instituțiile noastre regionale au pus la dispoziție fonduri de urgență, aceste fonduri nu par într-adevăr suficiente pentru a răspunde la această situație.” Anul trecut, FMI a creat Fondul pentru reziliență și durabilitate (RST) pentru a ajuta la canalizarea rezervelor excedentare de drepturi speciale de tragere ale FMI din țările mai bogate către națiunile sărace și vulnerabile cu venituri medii.
Trustul își propune să ofere finanțare concesională pe termen lung pentru nevoi precum adaptarea la schimbările climatice și tranziția către surse de energie mai puțin poluante. Rwanda, Barbados, Costa Rica, Bangladesh și Jamaica au ajuns deja la acorduri pentru programe de împrumut din acest fond, iar alte 44 de state și-au exprimat interesul.
Cei trei miniștri de finanțe africani au îndemnat țările bogate să facă un pas înainte pentru a-și onora angajamentele de a finanța acest fond. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a declarat vineri că FMI a primit deja promisiuni de 40 de miliarde de dolari pentru RST. Ea a adăugat că vineri au fost primite și mai multe promisiuni, „ceea ce înseamnă că există o probabilitate foarte mare să îl putem construi și mai mult în ceea ce privește puterea financiară”.
Între timp, miniștrii de finanțe africani au cerut ca un cadru susținut de G20, menit să ajute țările să restructureze datoriile împovărătoare, să meargă mai departe.
Zambia și Ghana au fost înghițite de datorii
Două țări africane, Zambia și Ghana, au intrat deja în incapacitate de plată a datoriilor suverane de la începutul pandemiei. Dar, deși au semnat inițiativa, aceasta nu a reușit până acum să ofere o ușurare.
În timp ce Africa are nevoie de mai mult sprijin pentru a face față penuriei de alimente și prețurilor ridicate ale acestora cauzate de fenomenele meteorologice și de războiul din Ucraina, miniștrii au declarat că guvernele africane au și ele rolul lor.
Ministrul de finanțe din Sierra Leone, Sheku A.F. Bangura, care a luat cuvântul sâmbătă în cadrul aceleiași conferințe de presă, a declarat că Africa trebuie să își valorifice sectorul agricol pentru a stimula producția internă și pentru a-și reduce vulnerabilitatea la întreruperile importurilor.
„Criza pe care o avem este una permanentă”, a spus el. „Avem nevoie de o abordare mult mai puternică și consolidată”, scrie Reuters.
