România nu a intrat în spaţiul Schengen. Austria s-a ţinut de cuvânt şi a votat împotriva aderării ţării noastre la spaţiul Schengen. Motivul până la urmă nu a mai fost migraţia, ci „presiunile” asupra firmelor austriece din România. Cancelarul austriac, cel care a făcut aceste afirmaţii n-a oferit şi alte amănunte.
Votul politic al guvernului austriac lovește interesele economice ale Austriei în România
Nu ştim ce presiuni se fac, dar ştim că firmele austriece aveau la începutul anului investiții de peste 12 miliarde de euro în România, conform unui raport al Băncii Naționale a României. Printre cei mai mari investitori austrieci în România se numără OMV-Petrom, BCR-Erste Bank, Holzindustrie Schweighofer, Immofinanz şi Porr Construct. În România activează aproape 7.500 de companii cu capital austriac.
Investițiile austriece în România
Primele țări clasate în funcție de soldul total al investițiilor străine directe deținut la 31 decembrie 2021 în întreprinderile din România, conform unui raport al Băncii Naționale a României, sunt:
- Țările de Jos (22,1 la sută din soldul total),
- Germania (12,5 la sută),
- Austria (12,2 la sută),
- Italia (7,5 la sută),
- Franța (6,5 la sută),
- Cipru (6,3 la sută).
Transpus în euro, investițiile austriece înseamnă 12,28 miliarde de euro, arată cele mai recente date ale Băncii Naționale a României (BNR).
În România activează aproape 7.500 de companii cu capital austriac
Printre cei mai mari investitori austrieci în România se numără OMV-Petrom, BCR-Erste Bank, Holzindustrie Schweighofer, Immofinanz şi Porr Construct. În România activează aproape 7.500 de companii cu capital austriac.
În 2021, în mediul de afaceri local își desfășurau activitatea 1.394 de companii cu acționariat austriac, dintre care în funcțiune se mai află 1.371, 23 aflându-se în insolvență, asta în timp ce în 2010, existau doar 828 de firme austriece, potrivit statisticilor Frames.
Pe primul loc se află compania OMV Petrom, care a înregistrat în 2021 afaceri ce au depășit suma de 23,5 miliarde de lei.
Locul doi este ocupat de compania Porsche România, cu o cifră de afaceri de peste 3,4 miliarde de lei.
Pe poziția a treia este compania HS Timber Production, recunoscută pentru activitatea sa în domeniul prelucrării lemnului. Aceasta din urmă a raportat pentru 2021 o cifră de afaceri de peste 3,1 miliarde de lei și un profit net de peste 624 de milioane de lei.
În ultimul deceniu, cifra de afaceri a societăților austriece prezente în România s-a dublat
În ultimul deceniu, cifra de afaceri a societăților austriece prezente în România s-a dublat. Conform organizației Frames, companiile austriece au raportat o cifră de afaceri provizorie de 84,1 miliarde de lei, față de 34,8 miliarde de lei în 2010, profitul net ajungând la 7,3 miliarde de lei în 2021, față de 2,78 miliarde de lei în 2010.
În ceea ce priveşte industria turismului, o analiză realizată de Romanian Business Leaders amintește că un număr de aproximativ 370.000 de turiști români merg anual în Austria și lasă în hotelurile și restaurantele austriece 250 milioane de euro.
OMV în vizită la Palatul Cotroceni
Două au fost cauzele indicate – direct sau indirect – de autoritățile de la Viena și București pentru acest refuz.
Este vorba de migrația ilegală care nu poate fi controlată de autoritățile autohtone și de anumite probleme economice ale firmelor austriece prezente în România.
Pentru primul motiv, pe 18 noiembrie, ministrul de interne Gerhard Karner, citat de publicațiile Kurier și Der Standard, anunța că „Sistemul (n.r. – Schengen) este disfuncțional. Situația din Europa arată foarte clar că protecția frontierelor externe a eșuat”, a spus acesta.
El declara atunci că se opune aderării României, Bulgariei și Croației. Pe parcurs, Gerhard Karner a fost mai permisiv cu aderarea Croației, țară unde austriecii își fac vacanța de vară la Marea Adriatică.
Președintele României a primit pe 21 noiembrie, la Palatul Cotroceni, o delegație a OMV Petrom, condusă de directorul general executiv al companiei, Alfred Stern. Subiectele abordate în cadrul discuției au vizat activitatea și planurile de investiții din România. Aici trebuie precizat că guvernul austriac deține aproape 32% din compania OMV.
FOTO: Klaus Iohannis și Alfred Stern, directorul general OMV Petrom
În comunicatul trimis de Administrația Prezidențială nu sunt precizate informații cum că Klaus Iohannis a discutat cu managementul OMV Petrom despre aderarea României la Schengen. În schimb, reiese că a fost abordată o nemulțumire a companiei austriece legată de întârzierea exploatărilor de hidrocarburi din Marea Neagră.
„Cu această ocazie, președintele a reiterat importanța strategică a proiectului pentru România și a solicitat conducerii OMV începerea cât mai rapidă a exploatării off-shore în cadrul perimetrului deținut de Romgaz și OMV Petrom, având în vedere că legea de specialitate este una favorabilă și se află în vigoare”, se mai preciza în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.
„Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil. Conducerea OMV a prezentat stadiul proiectului și pașii cheie realizați, asumând angajamentul de a adopta decizia finală de investiție la mijlocul anului 2023, astfel încât exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep să demareze cât mai curând posibil”, se mai arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.
Exploatarea celui mai mare perimetru de gaze din Marea Neagră nu se poate face fără OMV Petrom. Pentru că, în asocierea cu Romgaz, compania austriacă deține instalațiile de forat la mare adâncime, așa cum ne-au precizat reprezentanții companiei încă din această vară, când Romgaz a cumpărat cota Exxon.
„OMV-ul este cel mai bun partener de afaceri al Gazpromului”
Despre afacerile OMV în România a vorbit în toată această perioadă şi Andrei Caramitru. Într-un interviu acordat ziarului Libertatea, Andrei Caramitru a reiterat informaţia conform căreia „în multe cazuri, echipamentele cumpărate de Petrom la decizia OMV sunt cumpărate de la intermediari obscuri din off-shore-uri”. Şi asta, spune Caramitu, o știe din interiorul Petromului: „structura lor de decizie este controlată complet de Viena. Nici CEO-ul, adică preşedintele Petrom, n-are nicio putere”.
FOTO: Andrei Caramitru
„De ce afirm că e contra legii? Pentru că legea spune că, în momentul când ai o societate pe acţiuni, mai ales dacă e cotată la bursă și are acționari minoritari, acţionarul principal este cel care dă niște comenzi la administratorii acestei firme, care după aia trebuie să ia deciziile în interesul tuturor acţionarilor. Deci e profund ilegal să zici că nu te interesează ce se decide în compania Petrom, de exemplu. Nu poţi spune că structura juridică a Petrom n-are relevanță pentru OMV şi că OMV decide de capul său, la nivel hiper operațional, în centru. Asta e o demenţă, nu am văzut aşa ceva în nicio companie”, declarat Caramitru.
OMV-ul este cel mai bun partener de afaceri al Gazpromului. „Importă 80% de la Gazprom, au fost parteneri în North Stream – unde au investit două miliarde de euro, dar în Marea Neagră nu vor asta. Sunt nişte chestiuni care n-au sens”, spune Caramitru.
„Practic, ei ne spun să le dăm lor toate gazele noastre, ca ei să umple Borealisul. Iar în ţară nu mai rămâne nimic. În primul rând, asta e împotriva legii și trebuie să fii nebun să accepţi asta, pentru că asta presupune distrugerea independenţei energetice a ţării. Deci este o treabă inacceptabilă. Ei știu asta și, din câte am înțeles, e motivul pentru care s-au dat peste cap și au început să ne preseze cu Schengen”, a mai declarat Andrei Caramitru.
