În toamna anului trecut, fostul preşedinte PNL, Ludovic Orban a pornit o luptă cu Guvernul pe tema refuzului de a organiza alegeri locale în peste 50 de localităţi, unde unde a fost vacantată funcţia de primar. Ba mai mult, Orban a dat şi în judecată Guvernul. Fostul premier a anunţat că primul termen de judecată va fi pe 6 februarie, la Curtea de Apel Bucureşti.
6 februarie, primul termen de judecată între Ludovic Orban şi Nicolae Ciucă. Ce îşi reproşează cei doi
Preşedintele Partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a anunţat că primul termen de judecată în procesul în care a cerut instanţei să oblige Guvernul să organizeze alegeri în localităţile unde a fost vacantată funcţia de primar, va fi pe 6 februarie, la Curtea de Apel Bucureşti.
Scandalul dintre Ludovic Orban și Guvern a pornit după ce Executivul a refuzat să organizeze alegeri în peste 50 de localităţi care au rămas fără primar. Fostul premier speră să își facă dreptate în 2023.
„2023 începe cu o veste bună! De peste un an de zile Guvernul refuză să organizeze alegeri locale în peste 50 de localităţi în care s-a vacantat funcţia de primar.
Aceste comunităţi locale sunt conduse de oameni care nu au legitimitatea dată de votul cetăţenilor. Guvernul încalcă grav Constituţia, legile ţării şi cele mai elementare norme de funcţionare a unei democraţii. Practic guvernul a interzis dreptul de vot pentru sute de mii de cetăţeni români, care sunt împiedicaţi de guvern să îşi voteze primarul.
Văzând nesimţirea partidelor din coaliţie, dispreţul guvernanţilor faţă de dreptul de vot al oamenilor şi refuzul sistematic de a organiza alegeri la oricâte solicitări publice am formulat ca parlamentar, am luat decizia că nu mai există nicio altă soluţie decât să dau în judecată Guvernul pentru a obţine din partea unei instanţe o decizie care să oblige guvernul să emită hotărârea de guvern de stabilire a datei alegerilor”, a anunţat Ludovic Orban.
6 februarie, primul termen de judecată al procesului lui Orban
Primul termen de judecată va avea loc la data de 6 februarie, a mai anunțat Orban.
„După şase luni de la declanşarea procedurii, Curtea de Apel a stabilit primul termen de judecată pentru data de 6 februarie.
Legea este clară. În termen de 90 de zile de la vacantarea postului de primar sau de la dizolvarea consiliului local, guvernul este obligat să emită hotărârea de guvern de organizare a alegerilor.
Am încredere că judecătorii vor trata speţa cu toată atenţia şi că vor decide cât mai repede să facă dreptate, să determine guvernul să respecte legea şi dreptul de vot al cetăţenilor români, drept garantat de Constituţie şi de lege”, a explicat preşedintele partidului Forţa Dreptei pe Facebook.
Ludovic Orban a dat exemplu şi un proverb românesc.
„Înlocuiesc proverbul „Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou” cu „Cine nu organizează azi alegeri locale, mâine nu va mai organiza nicio alegere”.
Din 2021 Guvernul refuză sistematic organizarea alegerilor locale parţiale
Din 2021, Guvernul a primit din partea Autorității Electorale Permanente cel puțin trei informări în privința localităților în care administrația locală a rămas fără edili și în toate preciza că „sunt îndeplinite condițiile pentru organizarea alegerilor parțiale” și chiar propunea ca perioadă de organizare a alegerilor parțiale al doilea semestru al anului 2022.
Toate cele trei informări au fost ignorate de către Guvern.
În octombrie 2021, președintele AEP susținea că din cauza unor modificări la Codul administrativ nu se putea identifica instituția care „poate face propunerea clară către Guvern și un calendar clar pe care să-l urmeze AEP când declanșează procesul electoral”.
„Este un vid legislativ cine declanșează alegerile parțiale. Dacă la alegerile la termen situația este clară, la alegerile parțiale pentru că au fost reglementări separate pe codul administrativ și din cauza contestărilor în instanță a deciziilor prefecților de vacantare a mandatelor, nu există o autoritate care se declașeze efectiv această procedură”, susținea atunci preşedintele AEP, Mitulețu-Buică.
De ce ignoră Guvernul procesul democratic
Adevarata miză a Coaliției PSD-PNL ar fi să-și conserve influența în teritoriu și să-și mențină controlul politic fără a mai trece la consultarea cetățenilor printr-un nou scrutin electoral.
Demersului fostului premier s-a alăturat şi USR care au dat în judecată Guvernul, MAI şi Autoritatea Electorală Permanentă pentru a-i obliga să respecte legea şi să organizeze alegerile parțiale.
Președintele USR, Cătălin Drulă susține că PSD și PNL nu vor să organzieze alegeri parțiale pentru că nu ar mai câștiga funcțiile deținute acum prin derogări administrative.
„Pentru că le este frica de electorat, le este frică de votul oamenilor și le este frică că se va afla care este realitatea dincolo de sondaje măsluite”, spusţine Cătălin Drulă, preşedintele USR.
