România a intrat cu dreptul în economia de piață, dar în tabloul veniturilor și cheltuielilor populației, este încă în urma istoriei, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Într-un interviu acordat Europei Libere, Adrian Vasilescu vorbește despre opțiunea între ROBOR și IRCC a românilor care au credite, dobânda cheie, perspectivele inflației și datoria publică a României, care a depășit 50% din PIB.
Adrian Vasilescu: Trecerea la IRCC nu e o garanție că oamenii vor avea rate mai mici. ROBOR a devenit un personaj, „Mister Robor”
ROBOR are cel mai ridicat nivel din ultimii 9 ani, iar economiştii se aşteaptă ca dobânzile să crească şi mai mult în următoarea perioadă, în contextul în care România are acum cea mai ridicată rată a inflaţiei din ultimii 18 ani.
La întrebarea la cât poate ajunge până la final de an indicele ROBOR, Adrian Vasilescu a spus că este firesc să crească în continuare Robor, pentru că şi dobânzile cresc. De aici înainte, în toată lumea, vine o vreme cu dobânzi mai scumpe, cu bani mai puțini și mai scumpi.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului Bancii Nationale, Foto: George Calin / Inquam Photos
„Pe 24 februarie a început războiul. De atunci până azi arată că nu a fost zi în care Robor să nu facă un salt înainte, uneori semnificativ, alteori mai puțin, dar zi de zi a crescut, de câteva zile a trecut peste 5. Din 2012, până în octombrie 2017, n-am auzit nimic despre ROBOR în România. Toată lumea a explodat în clipa în care Robor a trecut peste pragul de 1, în 2017. Apoi a continuat să urce. ROBOR a devenit un personaj, „Mister Robor”. Astăzi a rămas „Mister Robor”. El face parte din calculul ratei dobânzilor la creditele date de bănci populației”, a declarat Vasilescu.
Consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, spune că există o sensibilitate pentru cei care au împrumuturi luate de la bănci. „Există o altă parte a populației, cea mai mare, care are în băncile românești conturi. Din banii adunați prin depozite de la populație sunt date creditele. E important să ne uităm și la cei care au strâns cureaua și au adunat economisiri în depozite, sunt mai mari decât este cererea de credite în România, care este mică. Este firesc să crească în continuare Robor, pentru că cresc dobânzile. De aici înainte, în toată lumea, vine o vreme cu dobânzi mai scumpe, cu bani mai puțini și mai scumpi”.
Adrian Vasilescu: Trecerea la IRCC nu e o garanție că oamenii vor avea rate mai mici
Mulţi români merg în această perioadă pe alternativa IRCC, își refinanțează creditele ca să treacă de la ROBOR la noul indice de referință, IRCC. Întrebat dacă este o variantă pe termen lung pentru scăderea ratei, Adrian Vasilescu spune că e o variantă introdusă prin ordonanță de urgență.
„La această oră, rata dobânzii se calculează cu ROBOR plus marja băncii, pentru creditele date înainte de noiembrie 2019. Aceste credite merg în continuare așa cum au mers și până în 2019. În 2019 s-a introdus IRCC. Ca orice act de drept civil, s-a introdus din acel moment înainte și nu înapoi. Pe creditele acordate din 2019, calculul se face cu IRCC.
IRCC este, anul acesta, favorabil celor care se încadrează în această categorie de calcul. Vedem, însă, că dobânzile cresc atât cât va crește inflația. Și nu știm cât va crește inflația. Asta înseamnă că peste un trimestru sau două o să începem să vedem cum IRCC urcă iarăși deasupra ROBOR”.
Fiecare trebuie să-și facă o socoteală în legătură cu ce anume trebuie să facă, spune Vasilescu, adăugând că „trecerea la IRCC nu e o garanție că oamenii vor avea rate mai mici. Poți negocia tu, client, cu banca. Banca are obligația de onoare să îi explice toate variantele posibile, din care clientul să aleagă ce i se pare mai convenabil”.
Adrian Vasilescu a mai spus că, dacă va fi recesiune, nu scapă niciun colț din lume. O recesiune mare în SUA are întotdeauna efecte în întreaga lume, iar în anii următori inflația va fi cea mai grea problemă de rezolvat la nivel mondial.
