Info Actual

Info Actual > Diverse > Anul Nou pe stil vechi – tradiţii şi obiceiuri
Diverse

Anul Nou pe stil vechi – tradiţii şi obiceiuri

Anul Nou pe stil vechi - tradiţii şi obiceiuri

La două săptămâni după sărbătorile de iarnă ale ortodocșilor de rit nou, iată, a venit rândul celor de rit vechi să celebreze trecerea dintre ani.

În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, sârbi, ucraineni, ruşi şi lipoveni au sărbătorit Anul Nou cu mese întinse până la ziuă, muzică şi multă veselie.

Pentru credincioşii de rit/stil vechi, sărbătorile de iarnă (Crăciunul) încep în ziua de 7 ianuarie, motivul fiind acela că în calendarul iulian (sau cel pe stil vechi) există un decalaj de 13 zile faţă de cel oficial.

Diferența dintre calendarul iulian și cel gregorian

Înainte de Hristos existau două moduri de calculare a timpului. Unul se referea la metoda egiptenilor, altul al romanilor. Totuşi exista mereu o diferenţă de 10 zile între cele două. În timpul împăratului roman Iuliu Cezar, a fost adoptat un sistem numit calendarul iulian. Acesta a fost ulterior folosit de întreaga creştinătate, timp de 15 secole.

Calendarul gregorian a rezultat în urma unei reforme adoptate în 1582 de către Papa Gregorian al XIII-lea. Astfel s-a decis suprimarea a zece zile din calendar. Ulterior, calendarul iulian a fost îndreptat în cadrul Consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol, din anul 1923. Acesta a devenit mai corect decât cel gregorian, întrucât se adopta sistemul anilor bisecţi, cu o zi în plus adăugată din patru în patru ani.

Acest nou calendar a fost numit neo-iulian sau constantinopolitan. Nu toate bisericile au adoptat acest nou calendar. Cele care au rămas cu acel calendar iulian neîndreptat sunt Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă, Biserica Sârbă, mănăstirile din muntele Athos.

Astfel, toate sărbătorile, începând cu Crăciunul (sărbătoarea Naşterii Domnului Iisus Hristos) şi până la Anul Nou (din 1 în 14 ianuarie) s-au „mutat” cu două săptămâni. Aşadar, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, este marcat Revelionul/Anul Nou pe rit vechi

 Obiceiuri şi tradiţii

În satele din Republica Moldova, cete de tineri colindă uliţele satului şi umblă din casă în casă cu „Pluguşorul”, pocnind din bice, cu talăngi şi buhai improvizaţi pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat.

Tot în această seară, tinerii îmbrăcaţi în costume naţionale ori mascaţi mai dansează „Ursul” sau „Capra”, iar a doua zi, se umblă cu „Sorcova”. În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă. Se păstrează obiceiul de a se prepara unele mâncăruri speciale pentru sărbători: clătite cu brânză şi carne, vărzări (plăcinte cu varză), cozonaci, cârnaţi şi sarmale.

Creștinii pe stil vechi pun preparate tradiționale similare pe masa de sărbători. Sunt pregătite nu mai puțin de 12 feluri de mâncare, în numele fiecărui apostol al Mântuitorului. Cei care încă obișnuiesc să păstreze datina sunt moldovenii, ardelenii, bulgarii sau rușii lipoveni.

Un obicei care amintește de unul similar la greci, este spartul paharelor trantindu-le de podea. Acest lucru simbolizează spargerea anului vechi pentru a fi sănătoși în tot anul viitor.
În România trăiesc peste un milion de adepţi ai Bisericii Creştin-Ortodoxe de Stil Vechi, îndeosebi ruşi lipoveni şi sârbi.

Ruşii lipoveni din judeţele Galaţi sau Tulcea încă păstrează obiceiul unor mâncăruri tradiţionale de sărbători – clătite cu brânză sau cu carne, vărzări, piroşti/piroşte (un fel de colţunaşi umpluţi cu cartofi, varză, carne tocată, brânză sau fructe, care se fierb ori se prăjesc), cozonac, cârnaţi, sarmale.