Actual

Austria nu renunță! Guvernul de la Viena nu vrea România în Schengen

Spațiul schengen,
Sursa foto: antena3cnn

Bulgaria și România ar trebui să facă parte din spațiul Schengen, potrivit unei majorități din Parlamentul European. Austria se opune în continuare acestui lucru invocând același argument, contrazis de însăși președintele țării.

Apeluri la boicot împotriva companiilor austriece, un ambasador convocat la București, critici primite din partea mai multor state din Europa – guvernul austriac probabil că nu se aștepta la o asemenea reacție vehementă atunci când a votat împotriva admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen, se arată într-un articol recent publicat de ziarul Die Tageszeitung.

Ambele țări îndeplinesc de ani de zile toate condițiile. Cu toate acestea, în decembrie, Austria și Olanda s-au opus, în mod surprinzător, cu un veto deciziei luate de Consiliul de Miniștri al UE. Guvernul de la Viena a pierdut multă încredere cu acest blocaj. Mai ales în cele două țări afectate, dar și în alte state membre. Mai ales că, înainte de vot, Comisia Europeană se pronunțase deja în favoarea aderării la Schengen.

526 de eurodeputați susțin aderarea

O rezoluție a Parlamentului European a arătat recent cât de singur este guvernul de la Viena prin poziția pe care a adoptat-o în această problemă. 526 de eurodeputați au votat pentru și doar 57 împotriva admiterii cât mai rapide a Bulgariei și României în spațiul Schengen.

Aceasta este una dintre „cele mai notabile realizări ale integrării europene”, se arată în textul rezoluției adoptate. Este inacceptabil ca cetățenii să fie discriminați la graniță cu timpi de așteptare care uneori pot dura zile întregi, pierderi economice și emisii inutile, se mai precizează în documentul citat.

Spre deosebire de Olanda, Austria este menționată de două ori în rezoluție. Argumentul Vienei – combaterea migrației ilegale – nu face parte din criteriile clar definite pentru aderarea la Schengen. Chiar și președintele federal austriac, Alexander Van der Bellen, a regretat decizia guvernului independent din decembrie. Austria se află într-o „situație dificilă” din cauza numărului mare de solicitanți de azil. Dar: „Din păcate, trebuie să recunosc că nu văd legătura dintre această problemă și aderarea României și Bulgariei la Schengen”, a precizat Van der Bellen.

Cancelaria Federală nu renunță

Antreprenorul român și fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu cere chiar despăgubiri de 200 de milioane de euro pe lună, invocând dimensiunea uriașă a prejudiciului adus economiei românești.

Este însă și o chestiune de respect pentru 30 de milioane de cetățeni români și bulgari. O „palmă nemeritată”, așa a calificat europarlamentarul român Eugen Tomac veto-ul din partea partidului aflat la putere în Austria.

Cancelaria Federală de la Viena a spus însă „nu” și a subliniat că Schengen nu este o chestiune partizană, ci una de securitate. Se pare însă că protecția frontierelor austriece nu funcționează, altfel nu există nicio altă explicație pentru care 70% dintre migranții reținuți în Austria nu fuseseră înregistrați anterior în nicio țară din UE.

Coaliția de guvernare pierde teren

Problema migrației „ilegale” a fost tema dominantă pentru Partidul Popular în cele patru alegeri de stat . Dar strategia de a câștiga voturi de la partidul de dreapta FPÖ nu a funcționat pentru ÖVP. A pierdut aproape zece procente și majoritatea absolută în Austria Inferioară.

Se așteaptă ca Austria să aleagă un nou parlament în toamna anului 2024. În sondajele actuale, FPÖ se află pe primul loc, iar ÖVP ar fi, în cel mai bun caz ,un partener junior. Prin urmare, guvernul este nerăbdător să continue până la finalul legislaturii.

Veto-ul intrării celor două țări în Schengen va fi probabil foarte controversat în cadrul coaliției guvernamentale, dar nu au existat prea multe critici deschise din partea partenerului de coaliție.

La jumătatea lunii martie, ministrul Sănătății, Johannes Rauch, s-a pronunțat în favoarea aderării la Schengen, dar a argumentat cu motive de politică a muncii. Austria are nevoie urgentă de cei 30.000 de îngrijitori din România care lucrează 24 de ore din 24 și care în prezent îngrijesc bătrâni și bolnavi. Dar nici măcar acest argument nu funcționează în acest moment, conform taz.de.