Boris Johnson, premierul care și-a dorit să conducă lumea. Viața lui, între iubiri, jurnalism și politică

Personaj politic controversat, actualul premier al Marii Britanii atrage atenția și prin numeroasele scandaluri în centrul cărora apare. Chiar și așa, cariera lui merge mai departe, după ce a scăpat cu bine din recenta moţiune de cenzură a propriului partid.

Și-a dorit să fie „regele lumii”

Cel mai mare dintre cei patru copii ai familiei, Alexander Boris de Pfeffel Johnson s-a născut pe 19 iunie 1964, la New York. Are dublă cetățenie, britanică şi americană, dar rădăcini şi mai diverse: străbunicul din partea tatălui a fost un jurnalist turc intrat ulterior în politică şi ajuns ministru de interne, iar în arborele genealogic se regăsesc ramuri elveţiene, germane, irlandeze, franţuzeşti, belgiene, olandeze şi evreieşti.

Toată copilăria s-a plimbat din oraș în oraș, din țară în țară. În funcție de locul de muncă al capului familiei, Boris și frații săi au locuit prin 32 de oraşe diferite din SUA şi Regatul Unit, dar și prin alte ţări. În primii ani, a fost un copil extrem de liniştit şi de studios, mai ales că părinții l-au implicat în activităţi culturale şi i-au transmis necesitatea de a fi ambiţios ca să obţină ceea ce-şi dorește. De mic, Boris a visat foarte sus, dorindu-și să conducă lumea.

Pe când avea 9 ani, familia sa a juns în Belgia, ceea l-a ajutat să învețe franceza. 2 ani mai târziu, pentru că mama sa a fost diagnosticată cu depresie şi internată într-o clinică, Boris şi fraţii săi au fost trimişi într-un internat din Marea Britanie. Aici s-a îndrăgostit de rugby, dar a descoperit şi pasiunea pentru latină şi greaca veche.

A studiat la cele mai bune şcoli

Foarte ambițios, a primit o bursă la prestigiosul colegiu Eton, acolo unde învăţau doar copiii familiilor nobiliare, inclusiv cei ai familiei regale şi cei proveniţi din familii extrem de avute. A fost secretarul societăţii de dezbateri a colegiului, dar şi editorul ziarului şcolii, The Eton College Chronicle. Apoi, o altă bursă l-a trimis la Oxford, unde a studiat literatura clasică şi a făcut parte din generaţia care avea să domine câţiva ani mai târziu politica şi presa britanică.

La Oxford a fost editor al revistei satirice Tributary, preşedinte al sindicatului colegiului, membru al clubului de elită Bullingdon, un club în care erau primiţi doar membrii extrem de bogaţi dintre studenţii de la Oxford şi ale cărei principale ocupaţii erau banchetele măreţe şi comportamentul urât, inclusiv vandalismul restaurantelor şi camerelor studenţilor. Aici a cunoscut-o şi pe Allegra Mostyn-Owen, cea cu care s-a însurat la vârsta de numai 23 de ani.

Drumul spre politică a trecut prin jurnalism

După finalizarea studiilor, a început cariera în jurnalism, cu un post de stagiar la The Times, de unde a fost dat afară în scurt timp, din cauză că a falsificat un citat. A urmat The Daily Telegraph, unde a reuşit să ajungă editor adjunct şi editorialist şef în domeniul politic. S-a remarcat în special după ce a devenit corespondent la Bruxelles prin virulenţa sa faţă de instituţiile europene.

Întors la Londra, a avut prima încercare eșuatăă de intra în politică. A continuat să fie jurnalist, devenind editorialist pentru The Spectator, iar apariţiile în cadrul emisiunii Have I Got News for You i-au adus şi notorietatea la nivel naţional. A început să fie invitat tot mai des în emisiuni tv cu mare priză la public: Question Time, Top Gear sau Parkinson.

Două mandate la cârma Londrei

A intrat din nou în alegeri din partea Partidului Conservator și în 2001 câştigă circumscripţia Henley-on-Thames, fiind reales și după 4 ani. În 2008 ajunge primarul Londrei, renunţă la mandatul de deputat, dar îşi păstrează rubrica din Telegraph pentru care primeşte 250.000 de lire sterline pe an, o altă decizie controversată care însă pare să nu-i afecteze evoluţia politică. Ca primar a interzis consumul de alcool în transportul public, a introdus un sistem de închiriat biciclete şi a decis achiziţia de autobuze noi pentru sistemul de transport. A fost suficient ca să fie reales în funcţie 4 ani mai târziu.

Și-a asumat rolul de purtător de cuvânt al taberei Leave după ce premierul de atunci al Marii Britanii, fostul său prieten de la Oxford, David Cameron, a convocat referendumul referitor la apartenenţa Regatului Unit la Uniunea Europeană.

Premier din 2019

Trei ani mai târziu, după ce britanicii au votat în favoarea Brexit, Boris Johnson este ales preşedinte al Partidului Conservator şi devine favorit la funcţia de prim-ministru, post pe care îl preia în iulie 2019. De atunci a avut parte de alte scandaluri, de cereri de demisie, o pandemie în care a fost acuzat că a gestionat-o extrem de prost şi o moţiune de cenzură din partea propriului partid căruia i-a supravieţuit.

3 căsnicii și 7 copii

La 23 de ani s-a căsătorit cu colega sa de la Oxford, Allegra Mostyn-Owen, dar au divorțat după șase ani și au rămas prieteni. La doar 12 zile de la despărțirea oficială, Boris Johnson s-a însurat cu prietena sa din copilărie, Marina Wheeler, cu care a rămas împreună vreme de 25 de ani. Au împreună 4 copii: 2 fete şi 2 băieţi.

Din relațiile extraconjugale a mai rezultat un copil, cel de-al cincilea al lui Boris Johnson. În timpul pandemiei de coronavirus a decis să se căsătorească pentru a treia oară cu iubita sa cu 24 de ani mai tânără, Carrie Symonds, cea care i-a dăruit cel de-al şaselea copil, un băieţel, iar în decembrie 2021, încă o fetiţă.