Întrucât calendarul iulian este decalat cu 13 zile față de calendarul clasic, anual, în data de 7 ianuarie, comunitățile de ruși, ucraineni și sârbi sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi.
În trecut, înainte de Hristos, existau două sisteme de calculare a timpului într-un an:
Între cele două sisteme de calcul, anual rămânea o diferență de zece zile, astfel că, după această constatare, în anul 46 î.Hr, Iulius Caesar (fost conducător politic și general roman) a adoptat „calendarul iulian”, un sistem de calcul egiptean.
„Calendarul iulian” a fost folosit de întreaga lume civilizată, timp de peste 1.500 de ani. Iar în anul 325, Sinodul I Ecumenic de la Niceea a folosit calendarul iulian pentru a calcula data la care se sărbătorește Paștele.
Mai târziu, la Constantinopol, respectiv în anul 1923, s-a decis trecerea de la calendarul iulian la calendarul gregorian, moment în care Biserica Ortodoxă s-a separat în două, cea pe Stil Vechi și cea pe Stil Nou.
În calendarul pe stil vechi (calendarul Iulian), Crăciunul este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Prin urmare, Crăciunul pe rit vechi este sărbătorit în data de 7 ianuarie.
Așadar, pentru ruşii lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava, în comunităţi din Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului, dar şi pentru cei care s-au stabilit în Dobrogea, sărbătorile de iarnă încep pe 7 ianuarie, când este Crăciunul pe stil vechi.
Comunitatea de sârbi din Arad păstrează un obicei moștenit de la străbuni, și anume aprinderea badnjak-ului sau a stejarului.
Astfel, potrivit tradiției, în Ajun de Crăciun pe rit vechi, după terminarea slujbei, credincioșii se adună în curtea bisericii și dau foc la un lemn de stejar, deoarece tradiţia spune că focul îi purifică pe cei prezenţi şi le dă putere, iar răul de peste an dispare. Și cu cât flăcările care cuprind stejarul sunt mai mari şi ies mai multe scântei, cu atât noul an va fi mai bogat. Apoi, după ce dau foc lemnului de stejar, oamenii mănâncă o porție de fasole bătută și se încălzesc cu țuică fiartă.
Abia după ce lemnul a ars complet, credincioșii merg la colindat. Iar, după ce se întorc de la colindat, membrii familiei se așează la masă și când răsare prima stea pe cer, iau „Cina Sfântă”.
Conform Bibliei, prima stea care a apărut pe cer i-a călăuzit pe magi către locul nașterii lui Iisus.
În numele apostolilor, pe masa din Ajunul Crăciunului, moldovenii, ardelenii sau minoritățile de ruși lipoveni, bulgari, ucraineni sau sârbi pregătesc câte 12 feluri de mâncare, dintre care enumerăm:
Iar, în ziua de Crăciun, cei care sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi pregătesc diverse preparate tradiționale, printre care:
De asemenea:
Iar, după ce termină de gătit, gospodinele iau preparatele și le leagă cu o aţă, alături de câteva flori de busuioc, le agaţă de icoană şi le păstrează până la sărbătoarea Sf. Gheorghe.
De sărbătoarea Sf. Gheorghe, potrivit tradiției, femeile scot colacii și ajunul și le dau animalelor să le mănânce, pentru a fi feriți de ghinion tot anul, citează stirileprotv.ro.
Pe măsură ce Paștele se apropie, mulți oameni se întreabă câte ouă roșii este bine…
Kaufland România a anunțat programul de funcționare al hipermarketurilor sale în perioada sărbătorilor de Paște.…
Postul negru în Vinerea Mare este o practică profundă în tradiția ortodoxă, marcată de abstinența…
Indemnizațiile pentru invalizi, veterani și văduve de război au fost majorate începând din ianuarie 2024.…
Ministerul Finanțelor lucrează la introducerea unor noi taxe. Potrivit proiectului, accizele la tutun vor fi…
Vârstnicii din România au primit vești bune de la guvern. Au fost alocate 10 miliarde…
This website uses cookies.